Rusia își intensifică eforturile de a reveni în sportul internațional înaintea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028, iar judo-ul, disciplina preferată a lui Vladimir Putin, a devenit un exemplu al acestei strategii. Federația Internațională de Judo a readmis sportivii ruși sub steagul național în noiembrie 2025, decizie care a stârnit îngrijorări la Bruxelles. Oficialii europeni analizează acum măsuri împotriva federațiilor care permit revenirea Rusiei, de la suspendarea finanțărilor europene până la restricții de viză și presiuni asupra sponsorilor și televiziunilor, anunță Politico.
Marius Vizer, antreprenor cu rădăcini austro-române, deține conducerea Federației Internaționale de Judo (IJF) și a transformat disciplina într-un fenomen comercial de amploare mondială, odată ce a preluat organa de conducere în 2007. Criticii săi susțin că Vizer acționează ca un oficial sportiv care a creat o rețea de influență ce leagă Vladimir Putin, elitele rusești și interesele comerciale internaționale, păstrând în același timp aparența unui manager imparțial.
„Este clar că, având în vedere modul în care Vizer i-a promovat pe ruși și a repetat mereu că aceștia sunt «buni pentru noi», [el are] cu siguranță interese și legături în Rusia. Ideile Rusiei sunt peste tot”
Citește șiChina cere Israelului să renunțe la coloniile din Cisiordania și avertizează asupra crizei din Gaza
a spus Vitalii Dubrova, antrenorul principal al Federației Ucrainene de Judo, într-un interviu.
Federația Internațională de Judo a ignorat cererea Politico de a oferi un comentariu despre legăturile lui Vizer cu Rusia. În plus, organizația nu a pus pe Vizer la dispoziția publicației pentru a răspunde întrebărilor.
În ciuda faptului că IJF a alocat fonduri de solidaritate pentru judo-ul ucrainean în 2022 și
Decizia face parte din strategia Moscovei de a-și recâștiga locul pe scena mondială prin intermediul sportului, de la revenirea în competițiile majore până la obținerea unei reabilitări olimpice mai ample. Un asemenea parcurs ar putea deschide calea participării Rusiei la Jocurile Olimpice din 2028, într-un context în care președinta Comitetului Olimpic Internațional (CIO), Kirsty Coventry, ar susține tacit o asemenea perspectivă.
Situația a generat anxietate în Bruxelles. În rândul autorităților superioare din domeniul politicii externe a UE se evaluează diverse opțiuni, de la impunerea sancțiunilor sportivilor la diminuarea fondurilor europene acordate federațiilor sportive care susțin reintegrarea Rusiei. Conform unui raport al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 16 septembrie, consultat de Politico, intenția este de a împiedica reîntrarea Moscovei în competițiile mondiale.
Chiar dacă atacurile Kremlin asupra Ucrainei persistă, Rusia a menținut prezența sa în conducerea unor federații sportive mondiale, printre care șahul, scrima și boxul. Prin aceste canale, Moscova a reușit să-și extindă agenda de „putere soft”, generând nemulțumire atât în rândul oficialilor din Kiev, cât și al celor europeni.
În documentul SEAE, oficialii UE au detaliat cum sportul s-a transformat tot mai mult într-un instrument politic folosit de Rusia și Belarus, afirmând că
„a devenit din
Vizer a condus federația care a exprimat dezaprobare față de excluderea sportivilor ruși din competiții, în ciuda faptului că Vladimir Putin a fost suspendat din funcția de președinte onorific al organizației la câteva zile după invazia trupelor ruse în Ucraina.
„Rusia folosește propaganda pentru a promova ideea că sportul este apolitic, în timp ce banii și influența o ajută să-și recâștige locul în sportul internațional”, a declarat Dubrova.
Frăția de judo a lui Putin
Legătura reciproc avantajoasă dintre elitele rusești și scena mondială a judo-ului există de mult timp, mult înainte de invazia Ucrainei. În era lui Putin, care este și un practicant dedicat al sportului, judo-ul s-a transformat într-un nucleu al unei rețele sociale și al unui sistem de loialități ce conectează figuri influente din politică și din afaceri.
Unii dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus sunt prieteni vechi din cercurile de judo din Leningrad, din perioada anilor 1960-1980. Aceștia formează ceea ce un analist a numit o „frăție a judo-ului” sau o „judocrație” în Rusia, într-un eseu publicat în revista Foreign Policy în 2014.
Rețeaua a ajuns să influențeze și cele mai înalte niveluri ale administrației globale a sportului. Arkady și Boris Rotenberg, colegii de antrenament ai lui Putin în tinerețe, au dezvoltat imperii în sectorul construcțiilor și al infrastructurii ruse, obținând contracte majore cu guvernul. Dintre realizările legate de aceste interese se evidențiază Podul Crimeei, pe care Ucraina îl vede ca pe o încercare ilegală de a conecta Rusia continentală cu peninsula ocupată la Marea Neagră.
În anul 1998, Arkady Rotenberg a preluat controlul clubului de judo Yavara-Neva din Sankt Petersburg, creat la inițiativa lui Putin în perioada în care acesta conducea Serviciul Federal de Securitate al Rusiei. Astăzi, liderul rus deține încă funcția de președinte onorific al clubului, în timp ce Rotenberg a fost membru al comitetului executiv al Federației Internaționale de Judo în intervalul 2013–2022.
Marius Vizer a ocupat funcția de președinte al Federației Române de Judo în anul 1995, a coordonat Uniunea Europeană de Judo în perioada 2000‑2007 și de la 2007 este la conducerea IJF.
„Desigur, Vizer și familia Rotenberg se cunosc”, a declarat pentru Politico Georgii Zantaraia, fost judoka georgiano-ucrainean și actual președinte al Comisiei Sportivilor din cadrul Comitetului Olimpic Național al Ucrainei. „Putin a fost președinte onorific al Federației Internaționale de Judo… Vizer a făcut parte din această structură.”
2019 a marcat apariția efectului lui Vizer în domeniul sportiv, când titularul mondial Saeid Mollaei a declarat că autoritățile iraniene l-au forțat să renunțe la participarea la Campionatele Mondiale pentru a nu se confrunta cu judocanul israelian Sagi Muki.
Federația Internațională de Judo a suspendat Iranul și a facilitat continuarea carierei lui Mollaei în străinătate, după ce acesta a părăsit țara.
Ulterior, atenția s-a concentrat pe legăturile dintre Vizer și Putin, care a fost prezent alături de acesta în Budapesta în același an. Președintele rus a luat parte la o întâlnire informală la ceai alături de Vizer și de Sándor Csányi, vicepreședinte onorific al IJF. Această reuniune a servit ca o declarație publică simbolică a statutului privilegiat pe care Putin îl deținea în rețeaua internațională de
Răspunsul Uniunii Europene
Începând cu lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, Vizer a adoptat argumentele oficialilor ruși și ale Fundația Roscongress, o instituție finanțată de statul rus, susținând că sportul trebuie să fie independent de politică. Criticii consideră că această poziție constituie un sprijin tacit pentru agresiunea Moscovei.
Chiar dacă mulți sportivi olimpici ruși sunt și membri ai forțelor armate, conducătorul Federației Internaționale de Judo a subliniat, prin intermediul organizației sale, că aceștia nu trebuie să fie considerați responsabili pentru acțiunile guvernelor lor.
În martie 2022, la începutul lunii, IJF a afirmat că
„Întrucât evenimentele sportive și sportul în sine promovează pacea și solidaritatea la nivel mondial, considerăm că acei sportivi care participă la evenimente sportive internaționale promovează pacea și solidaritatea internațională”
. În același timp, trupele ruse se apropiau de Kiev.
„Pe această bază, decizia la nivel mondial de a sancționa toți sportivii ruși, indiferent de opiniile diferite exprimate de mulți, nu este considerată justificată. Nu putem condamna sportivii pentru ceea ce se întâmplă”, a transmis atunci organizația.
La patru ani și jumătate de la începutul invaziei, reprezentanții sportivilor ucraineni susțin că readmiterea concurenților ruși și revenirea simbolurilor naționale ale Rusiei în competiții contribuie la normalizarea agresiunii Moscovei. „Steagul a revenit, iar asta este ceea ce contează pentru Rusia”, a declarat Dubrova.
În luna iulie, Matvii Bidnyi, ministerul sportului din Ucraina, a afirmat pentru Politico că CIO
„funcționează efectiv ca o supapă de eliberare a presiunii”
pentru Rusia.
Conform declarației emise de Comitetul Olimpic Internațional, fiecare federație internațională, în calitate de autoritate care administrează competițiile sale în afara Jocurilor Olimpice, deține puterea de a stabili dacă sportivii ruși pot fi readmis sub steagul, emblema și imnul național.
„Fiecare federație internațională (FI), în calitate de autoritate unică pentru competițiile sale internaționale, în afara Jocurilor Olimpice, are competența de a decide cu privire la această chestiune reintegrarea sportivilor ruși sub steagul, emblema și imnul Rusiei. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vă adresați IJF”, a transmis CIO.
Organizația nu a răspuns întrebării dacă a investigat vreodată posibilitatea ca deciziile Federației Internaționale de Judo să fi fost influențate de interese politice sau financiare ale Rusiei.
Amânarea de către CIO a unei decizii privind utilizarea steagurilor, imnurilor și culorilor naționale de către sportivii ruși, fără stabilirea unui termen clar, „lasă loc pentru o acțiune coordonată a UE în vederea prevenirii normalizării și instrumentalizării politice a sportului, atât timp cât războiul de agresiune continuă”, au remarcat oficialii europeni în documentul din 16 septembrie.
Conform declarațiilor lor, Uniunea Europeană ar putea impune presiuni asupra federațiilor sportive pentru a preveni folosirea steagurilor și imnurilor Rusiei în competiții și pentru a restrânge prezența oficialilor ruși. O altă posibilă acțiune analizată este suspendarea subvențiilor europene acordate organizațiilor sportive care permit echipelor ruse să concureze sub simbolurile naționale.
O inițiativă și mai audacțioasă se concentrează pe fondurile obținute din evenimentele sportive majore. Statele membre ale UE ar putea examina modul de alocare a veniturilor provenite din drepturile de difuzare și ar putea sincroniza presiunile asupra canalelor de televiziune și a sponsorilor, pentru a-i împiedica să susțină competiții care oferă Rusiei o scenă internațională.
Printre alternativele analizate se găsesc și impunerea unor restricții de viză pentru sportivii care reprezintă națiunea Rusiei. Mai mult, autoritățile europene ar putea încerca să convingă state cu opinii asemănătoare, cum ar fi Marea Britanie, Norvegia și Elveția, să se alăture unei alianțe mai vaste împotriva readmisiei Rusiei în competițiile internaționale.
Jocurile Olimpice din 2028 marchează un context în care disputa se extinde dincolo de granițele unei singure discipline sportive. Pentru Moscova, reîntoarcerea la competiții reprezintă o șansă de a-și recâștiga prezența și influența pe plan internațional. În schimb, oficialii ucraineni și europeni consideră că readmiterea sportivilor și a simbolurilor naționale rusești ar putea transmite ideea că agresiunea militară poate persista fără ca Rusia să fie excluză din toate formele majore de cooper
COMENTARII / 0