Extremiștii iranieni, ostili oricărei înțelegeri cu SUA, au zădărnicit acordul printr-o acțiune clandestină de atacare a navelor din Strâmtoarea Hormuz, afirmă surse din interiorul regimului. Președintele Iranului a fost furios când a aflat.
Masoud Pezeshkian, președintele Iranului, se afla în apogeul prestigiului în prima parte a lunii iulie, după ce a încheiat cu succes negocieri privind un acord de pace cu Statele Unite. În același timp, el a călătorit în vecinul său, Irak, pentru a participa la un eveniment funerar de o săptămână dedicat liderului suprem al Iranului, care fusese asasinat, a raportat New York Times.
Într-un moment neașteptat, a primit o veste șocantă.
Citește șiVideo Iranul a deschis primul centru de instruire militară destinat exclusiv femeilor, din cauza temerilor privind noi atacuri americane
Forțele iraniene au pus foc asupra a trei nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz, aprinzând un vehicul de transport de GNL provenit din Qatar și deteriorând alte nave. Iranul se afla sub presiune din partea opiniei publice mondiale.
Într-un gest de indignare, Pezeshkian l-a apelat pe generalul Ahmad Vahidi, comandantul-șef al puternicului Corp al Gărzii Revoluționare Islamice, și, ridicând tonul, l-a calificat acțiunile ca fiind imprudente și a cerut explicații, potrivit celor cinci oficiali iranieni și a celor doi membri ai Gărzii care au cunoștință despre evenimente.
Generalul Vahidi a declarat președintelui că nu a dat acordul pentru atac și că nu avea informații prealabile despre acesta, au susținut cei cinci oficiali. De asemenea, Consiliul Suprem de Securitate Națională, care are un rol esențial atât în conflict, cât și în negocieri, nu a fost la curent cu evenimentul, a adăugat el.
Nucleul tare
În realitate, majoritatea liderilor naționali nu erau conștienți de faptul că o facțiune marginală de linie dură s-a hotărât să acționeze independent. În final, aceste acțiuni secrete au contratolat inițiativele unor pragmatisti mai moderati din Iran care urmăreau să încheie ostilitățile cu Statele Unite și să revitalizeze economia aflată în dificultate.
Linia dură a reușit parțial pentru că singura figură cu autoritatea de a soluționa astfel de conflicte — noul lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei — a rămas o prezență neobservată încă de când a preluat funcția în martie. Nu a fost întâlnit și nu a fost auzită vocea sa. În plus, veridicitatea declarațiilor scrise și a mesajelor atribuite lui ayatollahul Mojtaba Khamenei a fost contestată, inclusiv de președintele Pezeshkian, conform a trei oficiali iranieni.
Masoud Pezeshkian s-a întors la Teheran fără întârziere. În ziua următoare, în timp ce ceremonii funerară se desfășurau încă, Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra Iranului. Astfel, cele două state au intrat din nou în conflict.
În interviuri, înalți
Consiliul Național de Securitate a suferit o reorganizare, conform declarațiilor oficialilor, iar în urma acestui proces, Generalul Mohsen Rezaei, politician cu experiență și fost comandant-șef al Gărzii Revoluționare, a fost numit de către liderul suprem la conducerea consiliului, din motivele faptului că se credea că posedă capacitatea de a facilita dialogul între diferitele facțiuni politice.
Diviziunile persistă, iar susținătorii unei linii dure, care au pus Iran pe drumul escaladării, se află într-o poziție și mai solidă. În săptămâna precedentă, Iran și Statele Unite s-au atacat reciproc; Iran a lovit, pentru prima dată, nave militare americane în mod repetat, în timp ce Statele Unite au distrus cel puțin opt petroliere iraniene.
În această descriere a discuțiilor interne ale autorităților iraniene, autorul se bazează pe interviuri realizate cu opt funcționari din Iran, trei membri ai Gărzii Revoluționare, patru foști oficiali, precum și pe o examinare a zecilor de discursuri și comentarii ale oficialilor de stat și ale generalilor militari emise în perioada iunie-septembrie, difuzate în presa iraniană și pe rețelele sociale. Cei intervievați au menționat că au păstrat anonimatul pentru a aborda subiecte sensibile de securitate națională.
Un conducător influent din cadrul serviciilor secrete
Trei funcționari iranieni au susținut că investigațiile conduse de autoritățile statului și de armata de securitate au arătat că inițiativa de a lovi cele trei nave comerciale în iulie a provenit de la clericul Hossein Taeb, un lider de seamă al serviciilor secrete care a respins de la început acordul de pace cu Statele Unite. Taeb i-a comunicat noului lider suprem că Iranul a greșit prin încheierea războiului și prin acceptarea pactului, au declarat aceștia.
Taeb, în cadrul unui discurs recent susținut în fața familiilor militari, a susținut că nu se opune dialogului, însă a precizat că
„negocierile care ignoră drepturile poporului nostru și cedează în fața cererilor excesive ale inamicului nu au loc în politica Iranului”
Ayatollahul Khamenei a desemnat recent pe Taeb ca lider al miliției Basij, unitate responsabilă de suprimarea disidenței interne. Înainte de această funcție, peste 20 de ani, el a ocupat poziția de șef al serviciului de informații al Gărzii Revoluționare, până când fostul lider suprem l-a înlăturat în 2022 din cauza unor defecte, printre care infiltrația israeliană în rândurile subordonatilor săi și un complot dezvăluit în Turcia. Taeb a revenit în scenă după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis la începutul războiului, și a avut un rol esențial în alegerea fiului său, Mojt
„Atacul asupra navelor a fost orchestrat cu scopul de a distruge memorandumul de înțelegere cu Trump și de a anula orice perspectivă de negocieri și acorduri viitoare”, a declarat Alireza Namvar Haghighi, expert în Iran și fost oficial care încă mai are legături strânse în cadrul guvernului, într-un interviu acordat din Canada.
Când Masoud Pezeshkian a cerut să afle cine a atacat cele trei nave, i s-a spus că comandanții de pe teren au acționat pe cont propriu, în conformitate cu un ordin care îi împuternicea să atace orice navă care încalcă controlul Iranului asupra strâmtorii, fără a aștepta aprobarea comandamentului central, potrivit oficialilor care au cunoștință despre aceste discuții. Un semn al acestei dispute a fost faptul că sediul Gărzii Revoluționare, Khatam al-Anbiya, nu a emis niciodată o declarație prin care să-și asume responsabilitatea pentru atacul din 7 iulie, așa cum s-a întâmplat de obicei în cazul altor atacuri anterioare și ulterioare.
În primele ore ce au urmat atacurilor, oficialii iranieni au transmis aceeași relatare a evenimentelor către Statele Unite și către anumite aliați regionali, atribuită operatorilor rebeli, conform declarațiilor oficialilor americani care au anunțat jurnaliștilor la acel moment și celor trei reprezentanți iranieni.
Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului, a fost trimis în Oman, un mediator esențial, pentru a reduce tensiunile cu Washington.
Între timp, pe străzile și la televiziunea de stat din Iran, susținătorii liniei dure au atacat deschis echipa de negociatori și acordul de pace al acesteia, iar la mitingurile nocturne, mulțimile scandau pentru o revenire la război.
Guvernul iranian a elaborat o versiune oficială prin care respinge vina pentru eșecul acordului, afirmând că Washingtonul l-a încălcat primul prin faptul că nu a oprit atacurile Israelului asupra grupării militante Hezbollah din Liban, prin reținerea activelor înghețate ale Iranului și prin trecerea pe ascuns a unor nave printr-o porțiune a Strâmtorii Hormuz care nu este controlată de Iran. Însă puțini din cercurile politice iraniene sunt convinși de această versiune, inclusiv Masoud Pezeshkian însuși, au afirmat cinci oficiali.
Președintele Pezeshkian a spus în public, luna trecută, că orice acord poate fi încălcat și că astfel de încălcări trebuie rezolvate prin dialog, nu prin confruntare. Când generalii i-au relatat că ayatollahul Khamenei a aprobat atacul din iulie asupra celor trei nave, președintele a cerut dovezi, conform celor trei oficiali iranieni.
Liderul fantomă
În conformitate cu structura de conducere a Iranului, liderul suprem posedă puterea absolută de a decide asupra conflictelor interne. Totuși, poziția în care se află ayatollahul Khamenei, starea sa fizică și claritatea mentală, precum și gradul său de implicare în afacerile guvernului, au devenit subiecte de speculații intense.
„Situația de securitate impune ca el să fie protejat, dar mă întreb: cât timp ar trebui să dureze asta? Șase luni? Un an? Cinci ani? Zece ani?”, a declarat Hojatoleslam Alireza Pirouzmand, un cleric de rang înalt și cadru didactic la Universitatea Națională de Apărare din Iran, la televiziunea de stat la sfârșitul lunii iulie. El a adăugat că, dacă „nu-l putem vedea pe liderul nostru, atunci vom rămâne într-o stare perpetuă de slăbiciune și declin. ”
În această lună, soacra ayatollahului Khamenei, Tayebeh Mahrouzadeh, a oferit un interviu video detaliat unui jurnalist local, unde a explicat măsurile de securitate extreme ce protejează membrii familiei și a menționat lipsa de informații privind ayatollahul și cei trei copii ai săi. În iulie, soțul ei, Gholam-Ali Haddad Adel, a comunicat presei iraniene că, din motive de securitate, Khamenei nu a avut contact cu nimeni, și a adăugat:
„Dacă Dumnezeu vrea, este sănătos”
.
Comentariile atribuite liderului dispărut referitoare la acordul de pace au intensificat și mai mult conflictul. După semnarea acordului, s-a publicat o declarație în numele său, în care se menț
Masoud Pezeshkian a anunțat în luna mai că a avut o întâlnire cu Ayatollah Khamenei, fără a specifica data exactă sau locul. Doi oficiali iranieni și un fost funcționar au susținut că condițiile acestei întâlniri au fost neobișnuite.
Ei au declarat că a fost folosită o ambulantă cu geamuri opace pentru a transporta Masoud Pezeshkian, în timp ce s-a inițiat o legătură video protejată. O persoană, care a susținut că era un interlocutor al ayatollahului Khamenei, a apărat pe ecran și pare că a schimbat mesaje între cei
Președintele Pezeshkian a declarat unui apropiat că nu era sigur dacă a contactat cu adevărat liderul suprem, conform informațiilor de la oficialii familiarizați cu întâlnirea.
Luna trecută, Masoud Pezeshkian a declarat că i s-a acordat o a doua întâlnire și că aceasta a durat șapte ore. „Am discutat despre toate problemele cu care se confruntă țara”, a declarat președintele la televiziunea de stat iraniană, enumerându-le ca fiind accesibilitatea prețurilor, șomajul, sancțiunile, unitatea și reziliența în timp de război. El nu a descris circumstanțele întâlnirii și nici nu a dezvăluit ce a spus ayatollahul Khamenei.
Strategia militară
În decursul mai multor săptămâni, liderii politici și comandantii militari ai Iranului au analizat două opțiuni pentru a scăpa de impasul cu Statele Unite, potrivit declarațiilor oficialilor.
Potrivit unui scenariu, Iranul ar putea reveni la dialog. În același timp, altă perspectivă prevede că ar intensifica atacurile asupra țintelor din Statele Unite, având ca obiective lovirea navelor militare, eliminarea soldaților americani și ridicarea prețurilor la petrol la nivel mondial.
Ambele variante urmăresc să elimine blocajul naval impus de SUA asupra porturilor din sudul Iranului, care a paralizat comerțul și a redus vânzările de petrol la zero, conform autorităților. Baza economică a Iranului se degradează, moneda suferă o deprecieri zilnică, inflația se ridică în mod vertiginos, iar guvernul se confruntă cu un deficit de lichidități.
Generalii de linie, printre care se numără brigadierul Seyyed Maj
Masoud Pezeshkian și generalul Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului și principalul negociator cu Statele Unite, s-au alăturat oficialilor care au subliniat că planul de război ar putea conduce țara într-un abis, prin lovituri aeriene americane mai violente și o presiune economică și mai paralizantă.
Totuși, până în sâmbătă precedentă, gruparea de extremă dreaptă a dobândit supremație. Consilierul principal al generalului Ghalibaf, Mahdi Mohammadi, a declarat:
„Războiul dintre Iran și Statele Unite”
și a adăugat că
„a intrat în faza de escaladare”
.
COMENTARII / 0