În România, întrebarea despre cum să încălzești locuința la costuri accesibile reapare la fiecare sezon rece, în timp ce locuitorii din nordul Europei se confruntă cu ierni în care temperaturile scad sub minus 30 de grade Celsius. Avantajul lor nu se limitează la aparatele de încălzire, ci și la capacitatea clădirilor de a reține căldura în interior, menționează site-ul Blic, afiliat grupului Ringier.
Începând cu pompe de căldură și sobe pe lemne și terminând cu rețele de termoficare extinse și surse geotermale, Nordic states implementează soluții diverse, aliniate la resursele naturale, la infrastructură și la tipul construcțiilor.
Indiferent de tehnologie, regula de bază rămâne aceeași: căldura produsă eficient trebuie conservată cât mai mult timp în locuință, motiv pentru care izolația, ferestrele, ventilația și reglarea temperaturii sunt tratate cu aceeași importanță ca sursa de încălzire.
Citește șiNumărul doi din Pentagon critică atacurile Ucrainei în profunzimea teritoriului Rusiei și le numește o „sursă de escaladare”
În Norvegia, electricitatea joacă un rol major în încălzirea locuințelor, datorită producției abundente de energie provenită din centralele hidroelectrice.
În afară de radiatoarele electrice, norvegienii utilizează pe scară larg
Aceste aparate captează energia termică din aerul exterior și o transmit în interior, chiar și când temperaturile negative prevalează.
În condiții de geruri extreme, eficiența lor poate diminua, ceea ce face ca o dimensionare corectă a echipamentului și prezența unei surse suplimentare să fie indispensabile.
Din acest motiv, sobele pe lemne rămân prezente în casele norvegienilor, fie ca sprijin pentru sistemele moderne, fie ca soluție de rezervă în cele mai reci zile ale iernii.
În Suedia, pompele de căldură se regăsesc des în locuințele unifamiliale, în timp ce cea mai mare parte a blocurilor de apartamente beneficiază de conexiuni la rețelele de încălzire centrală.
Principiul de funcționare se aseamănă cu cel al sistemelor tradiționale de încălzire – apa este încălzită într-o centrală și apoi transportată prin conducte către case – însă diferența esențială rezidă în varietatea surselor de energie.
În afară de biomasă și de centralele în cogenerare, populația suedeză valorifică excesul de căldură obținută din procesele industriale și din unitățile de tratare a deșeurilor.
În Danemarca, se implementează o abordare similară, prin care sistemul de încălzire centrală acoperă majoritatea gospodăriilor.
Sistemele de distribuție din Danemarca incorporează pompe de căldură cu capacitate foarte mare și mai multe surse de căldură reziduală, canalizând energia care altfel ar fi pierdută către apartamente.
Chiar dacă, din punct de vedere geografic, nu se află în Peninsula Scandinavă, Finlanda și Islanda adoptă aceeași filozofie nordică privind eficiența energetică.
În Finlandeze, sistemul de încălzire centrală este bine dezvoltată, în timp ce locuințele private combină echipamente electrice, arderea lemnelor și pompe de căldură sol-apă.
Aceste sisteme, în schimb, obțin căldura din sol, unde la o adâncime specifică temperatura rămâne considerabil mai constantă decât cea a aerului exterior, însă necesită condiții tehnice particulare și cheltuieli inițiale mai ridicate.
Islanda se bucură de un avantaj natural exclusiv: energia geotermală. Apa, încălzită în mod natural sub sol, este canalizată prin conducte direct către localități și servește la încălzirea clădirilor; în regiunile izolate, unde rețeaua nu se extinde, electricitatea devine principalul mijloc de încălzire.
În studiile realizate în nordul Europei, se constată că selecția unui sistem de încălzire nu poate fi considerată independentă de condițiile tehnice ale întregii locuințe.
Clădire bine izolată, echipamentul performant va produce un randament mult mai redus comparativ cu un apartament sau o casă care pierd rapid căldură.
Experții avertizează că, înainte de a achiziționa, deținătorii de locuințe trebuie să examineze izolația pereților și a acoperișului, să evalueze calitatea instalării ferestrelor și să identifice zonele prin care intră aerul rece, centrală sau pompă de căldură mai eficientă.
Nici în nordul Europei toate construcțiile nu sunt la fel de eficiente: clădirile vechi trec frecvent prin procese de reabilitare a fațadelor și înlocuire a tâmplăriei, tocmai pentru ca investițiile în producerea căldurii să fie dublate de măsuri reale pentru păstrarea ei.
COMENTARII / 0