Danube a atins un nivel extrem de scăzut, iar România a simțit efectele, făcând din această vară un test major pentru rețelele energetice europene. În plus, Ungaria, Austria, Croația și Germania resimt direct impactul. În același timp, există o țară care a reușit să profite de această criză și să-și mărească exporturile de energie.
În August, România a activat starea de alertă națională, din cauza scăderii producției de energie provocată de secetă și debitul redus al râurilor, în special al Dunării, care a atins niveluri istorice. Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost suspendată complet: primul reactor a fost închis încă din 28 iulie, iar cel de al doilea la
România nu reprezintă singura țară care este afectată.
Citește și„S-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu” | Jurnalistul ucrainean de investigații Mihailo Tkaci, despre orele de detenție în Austria | „Ne-au tratat ca pe niște teroriști”
Producția de energie hidroelectrică a scăzut la jumătate în anumite regiuni din Austria.
Dunărea a înregistrat în Austria un nivel istoric de scădere, iar producția de energie hidroelectrică a scăzut în mod semnificativ. Acum, aceasta reprezintă o reducere de aproximativ 30% față de valorile obișnuite ale acestei perioade a anului.
„Nimeni de aici nu a mai întâlnit vreodată condiții ca acestea”
afirmă Florian Seidl, portretul oficial al Verbund, companie care produce energie din hidrocentrale.
În această etapă a anului, Dunărea ar fi de obicei să transporte în jur de 2.100 metri cubi pe secundă. În prezent, la Greifenstein, în Austria Inferioară, debitul se ridică la doar 700 metri cubi pe secundă. Astfel, curentul transportă doar o treime din volumul său obișnuit de apă.
Imagine cu nivelul scăzut al Dunării la Mitterkirchen, în nord-estul Austriei Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia
Conform declarațiilor lui Seidl, situația ar fi aproximativ echivalentă cu pierderea producției a trei hidrocentrale situate pe Dunăre. Însă, o inspecție la malul râului nu evidențiază imediat amploarea problemei, deoarece la nivelul amonte al hidrocentralei este necesar să se mențină constant nivelul apei.
În esență, situația actuală corespunde proiecțiilor din studiile climatice: volumele de apă scad vara deoarece există mai puțină topire a zăpezii care să alimenteze râurile. Iarna, în schimb, mai multe precipitații cad sub formă de ploaie și ajung direct în râuri.
„În sine, acest lucru nu ar fi neapărat o veste proastă pentru sistemul energetic, deoarece energia solară fotovoltaică produce mai multă energie vara, în timp ce hidroenergia poate contribui la echilibrarea sistemului iarna. Cu toate acestea, ne așteptăm și la o volatilitate mult mai mare. Vor exista ani cu disponibilitate de apă peste medie și alți ani care vor rămâne foarte secetoși”, explică Seidl.
Creșterea frecvenței condițiilor meteorologice extreme generează obstacole pentru sectorul hidroenergie. Generarea de electricitate se reduce nu numai în perioadele în care nivelul apei este scăzut, ci și în momentele de precipitații abundente, deoarece cantitățile de apă foarte mari nu pot fi exploatate complet pentru producția de energie.
Ce impact are această situație asupra Verbund, cea mai mare companie de producție hidroelectrică din Austria?
„Trebuie să continuăm să ne diversificăm portofoliul de producție, în special prin extinderea energiei eoliene, a energiei fotovoltaice și a capacității de stocare”,
se afirmă Seidl.
Asociația Energiei din Austria, care reprezintă sectorul electricității din țară, a declarat și că anul curent, fiind cel mai uscat de la începerea înregistrărilor hidrologice, are un impact asupra producției naționale de energie, în special asupra hidroenergiei.
Coeficientul de producție al hidrocentralelor pe firul apei, adică raportul dintre energia electrică generată efectiv și media pe termen lung, se situează cu 8% sub nivelul din anul precedent și cu 32 de puncte procentuale sub media pe termen lung.
Hidrocentralele de dimensiuni reduse au suferit un impact semnificativ. În landul Salzburg, producția unor unități a diminuat cu până la 50%.
Ce a ajutat sistemul energetic din Austria
Nivelurile scăzute ale apei afectează nu doar agricultura și producția hidroenergetică, ci și industria.
Asociația industriei evidențiază relevanța contribuției complementare a diverselor surse de energie regenerabilă. O producție intensă de energie fotovoltaică a permis Austria să obțină un bilanț pozitiv al electricității în iunie, generând un excedent net de exporturi. În ultimele nouă luni, importurile de energie au fost în mod constant mai mari decât exporturile.
„Sistemul nostru energetic diversificat asigură faptul că securitatea aprovizionării nu este pusă în pericol. Pentru a menține această situație, trebuie să valorificăm pe deplin potențialul disponibil și să continuăm extinderea energiei regenerabile, a capacității de stocare și a rețelei electrice pentru a menține un sistem energetic rezilient”, spune Barbara Schmidt, secretarul general al Oesterreichs Energie.
Christoph Dolna-Gruber, reprezentant al Agenției Austriace pentru Energie, afirmă că această situație este esențială din punct de vedere al prețurilor la energie.
„Atunci când centralele nucleare trebuie să-și reducă producția sau să se oprească din cauza temperaturilor extreme, iar hidroenergia are, de asemenea, o producție mai slabă, dispare producția de electricitate ieftină. Asta împinge prețurile energiei în sus. Ar fi în interesul întregii Europe să construiască o sursă de energie mult mai extinsă și diversificată în fiecare țară”, spune Dolna-Gruber.
Această schimbare implică nu numai amplasarea suplimentară a energiei eoliene, a energiei fotovoltaice și a sistemelor de stocare, ci și sporirea flexibilității consumului.
Industria ar putea fi motivată să își deplaseze consumul de electricitate în intervalele în care energie regenerabilă este abundentă și prețul energiei este mai scăzut. De asemenea, vehiculele electrice pot fi încărcate pentru a ajuta la nivelarea vârfurilor de consum, iar pompele de căldură pot recurge la stocarea energiei termice într-o măsură mai mare, Christoph Dolna-Gruber adaugă.
Germania se confruntă cu o secetă intensă care afectează în mod semnificativ sectorul industrial.
În Germania, seceta va afecta în mod semnificativ sectorul industrial, având în vedere scăderile semnificative ale nivelului apei în toate râurile, a declarat Institutul Economic German. Organizația a semnalat posibilitatea unei recesiuni pentru țară.
Potrivit economistului Thilo Schäfer de la Institutul Economic German, citat de Bild, creșterea PIB-ului ar putea fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât estimarea anterioară: „O perturbare prelungită a navigației pe Rin ar putea bloca complet mica doză de creștere economică pe care o mai avem”.
Motivul constă în faptul că transportul pe apă permite deplasarea mult mai redusă a mărfurilor, determinând numeroase sectoare să scadă volumul de producție. Resursele de bază necesare pentru industria chimică, pentru fabricile de oțel și pentru rafinăriile petroliere nu mai pot fi livrate la destinație.
În 2018, Institutul Economic German a raportat că o situație asemănătoare, caracterizată de niveluri extrem de scăzute ale apei, a redus creșterea economică a Germaniei cu aproximativ 0,4 puncte procentuale.
Fotografii realizate de satelit cu principalele cursuri de apă din Europa au evidențiat niveluri de apă la înălțimi record de scădere. Imaginile Copernicus Sentinel-2, obținute în perioada 1–3 august 2026, arată niveluri foarte scăzute pe anumite secțiuni ale celor patru cele mai mari râuri ale continentului: <
În Baden-Württemberg, s-a înregistrat încă din 5 iulie un nou minim istoric al debitului Dunării. În Bavaria, la stația de monitorizare Pfelling, pe 31 iulie 2026, s-a înregistrat un record al nivelului scăzut al apei, atingând 216 centimetri.
Recordul precedent, stabilit în august 2022, însumea 221 de centimetri. În primele zile ale lunii august, s-au raportat niveluri extrem de scăzute ale apei la aproximativ 78% dintre stațiile de monitorizare situate pe Dunăre.
În Bavaria, ar putea fi instituite restricții privind alimentarea cu apă potabilă în anumite regiuni, în special în zonele rurale care depind într-o măsură mai mare de sursele de apă de suprafață. „În unele municipalități sunt în vigoare interdicții privind udarea grădinilor sau limite privind spălarea mașinilor, din cauza secetei persistente”, a scris publicația tz.
Ministerul german al Transporturilor, Steffen Bilder (CDU), a organizat o întâlnire cu operatori portuari, reprezentanți ai industriei transportului fluvial și companii afectate. Una dintre deciziile luate a fost extinderea Dunării între Straubing și Vilshofen, prin Deggendorf, în Bavaria.
Steffen Bilder, ministrul Transporturilor, a declarat că inițiativa vizează sporirea adâncimii pescajului la 20 de centimetri pentru navele de marfă. Această măsură ar permite încărcarea cu aproximativ 200 de tone suplimentare pe fiecare vas în perioadele de nivel scăzut al apei. Pescajul de 2,50 metri, indispensabil pentru circulația navărilor, ar fi disponibil în jur de 200 de zile pe an, comparativ cu 144 de zile în prezent. În plus, extinderea Dunării ar aduce și un plus de protecție împotriva inundațiilor. Potrivit BR24, prima etapă, situată între Straubing și Deggendorf, este deja în construcție de ceva timp.
Croația provoacă reacții în lanț
Înregistrările de supraveghere realizate de Institutul de Apă „Josip Juraj Strossmayer” indică că impactul este perceptibil și în zona croată a bazinului Dunării.
Studiile efectuate pe baza infrastructurii de observație guvernamentală din ultimele decenii arată că episoadele de secetă devin din ce în ce mai frecvente în multiple regiuni.
Bărci, restate în nisip, au rămas blocate din cauza scăderii nivelului Dunării la Batina, în nord‑estul Croației. Foto: MARKO PERKOV / AFP / Profimedia
Un caz remarcabil este Canalul Sifon, situat în zona Dunării, unde în anul 2026 s-a constatat deficit de apă nu exclusiv în sezonul estival, ci și în perioadele de iarnă și primăvară.
În același timp, în Croația, nivelul Dunării se situează la cea mai mică valoare înregistrată în 2021.
Conform profesorului asociat Mario Šiljeg, director al Institutului de Apă „Josip Juraj Strossmayer” din Croația, cea mai mare eroare ar fi că situația de astăzi este privită exclusiv prin prisma nivelurilor record de scăzute ale apei.
„În această vară, Dunărea nu a scos la iveală doar vulnerabilitatea unui râu. A arătat în ce măsură apa, energia, transportul, economia și natura au devenit un singur sistem. Schimbările climatice nu mai creează probleme izolate. Ele declanșează reacții în lanț care afectează simultan mai multe sectoare și țări”, spune el.
66% din intervalul de la începutul anului 2026 până în prezent, nivelul Dunării la Batina a rămas sub pragul de secetă hidrologică, în timp ce în zonele centrale, nordice și estice ale Croației, nivelurile apelor subterane continuă să scadă, apropiindu‑se de cele mai mici valori istorice, conform Institutului Național Hidrometeorologic (DHMZ).
Conform informațiilor furnizate de instituție, Dunării la Batina a scăzut la un -142 cm, înregistrat pe 6 august.
Ungaria – populația a fost mobilizată într-un mod fără precedent pentru a diminua consumul de energie electrică.
În Ungaria, rețeaua nucleară de la Paks a fost suspendată la începutul lunii August, marcând prima întrerupere în 44 de ani de activitate, din cauza scăderii nivelului Dunării la valori istorice minime. Această centrală generează aproape jumătate din puterea electrică a națiunii.
În Ungaria, scăderea debitului Dunării a determinat închiderea centralei nucleare de la Paks, care a funcționat ulterior la doar 10% din puterea sa maximă. Această instalație produce aproape jumătate din energia electrică a națiunii.
Râul Dunărea se află în vecinătatea centralei nucleare localizată la Paks, Ungaria. Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
În urma solicitărilor Guvernului de a reduce tensiunea pe rețeaua electrică, companiile și locuitorii din Ungaria au diminuat consumul de energie electrică într-un fără precedent. Această reducere ar echivala cu oprirea aproximativ a 1 milion de aparate de aer condiționat de dimensiuni medii.
În data de 10 august, Ungaria a reluat activitatea unei turbine la centrala din Paks.
„Economia maghiară nu poate funcționa fără centrală timp de luni de zile”, a declarat premierul Peter Magyar.
Pe tot parcursul acestei perioade, Ungaria se confruntă cu o caniculă fără precedent și recurge la importuri masive de energie în seară, pentru a satisface vârful de consum.
Guvernul a hot
România – „Folosirea mașinii de spălat poate fi reprogramată”
În urma încheierii activității centralei din Cernavodă, România a pierdut în producția de energie în jur de 20%.
Conducătorul CNE Cernavodă afirmă că, în perspectiva sa, nu există motive de alarmă privind stabilitatea rețelei energetice, și că românii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că nu se discută despre un blackout sau o criză.
„Reactoarele se opresc, se repornesc. Avem alți producători. Avem surse din import. Eu le-aș spune că trăim într-o lume normală, în care reactoarele pornesc, în care apa scade și luăm măsuri pe viitor pentru a evita aceste lucruri”
Guvernul solicită, de asemenea, ca cetățenii și întreprinderile să limiteze consumul de energie în intervalul orar 19.00-23.00 până la data de 31 august, pentru a diminua tensiunea asupra rețelei energetice naționale în perioadele de vârf și pentru a preveni adoptarea unor măsuri mai stricte.
Românii sunt îndemnați ca seara să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu un consum ridicat de energie electrică și să reprogrameze pentru dimineață utilizarea mașinii de spălat rufe și a mașinii de spălat vase, a uscătorului de rufe, a boilerelor sau încărcarea mașinilor electrice.
În perioada 3–19 august, cele două companii auto majore active în România, Dacia și Ford, au acționat în conformitate cu cerințele și au întrerupt producția.
Paradoxul României
Pe parcursul zilei, România generează mai multă energie electrică decât consumă, deoarece centralele fotovoltaice operează aproape la capacitate maximă. Această cantitate în plus este exportată către alte țări.
În timpul serii, odată cu apusul, producția de energie solară se reduce brusc, iar centralele hidroelectrice nu reușesc să compenseze complet lipsa generată de oprirea centralei de la Cernavodă.
România se confruntă cu un obstacol major: lipsa unei capacități de stocare în baterii suficientă pentru a muta energia generată în timpul zilei către seara, când cererea gospodăriilor crește considerabil.
În consecință, diferența dintre producția și consumul de energie în seară trebuie compensată prin importuri. Problema constă în faptul că țările vecine experimentează aceeași creștere a cererii în același interval, generând o majorare semnificativă a prețurilor energiei în întreaga regiune.
Costul energiei electrice în timpul serii poate fi de până la cinci ori mai mare decât în jurul prânzului.
Suma pe care consumatorii o plătesc pentru electricitate conține doar 45–50% din totalul final. Ce rămâne este acoperit de tarifele de distribuție și transport, precum și de impozite și alte cheltuieli reglementate. În plus, majoritatea acordurilor de aprovizionare cu energie electrică din România, inclusiv cele pentru locuințe, garantează prețuri stabile pe o perioadă fixă, de obicei un an.
Pe măsură ce termenii contractelor curente se scad, se anticipează că furnizorii vor propune noi acorduri la tarife superioare pentru cetățeni, în concordanță cu ascensiunea cheltuielilor de pe piața angro.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, afirmă că există trei scenarii posibile pentru prețurile energiei la consumatorii finali, iar fiecare dintre ele conduce la facturi mai mari.
„În scenariul optimist, dacă reușim cumva să menținem sistemul sub control, facturile la electricitate ar putea crește cu doar 2%, 3% sau 5%, o creștere relativ mică, pe care majoritatea consumatorilor aproape că nu o vor observa. Însă, dacă această criză continuă, iar consumatorii industriali sunt obligați să-și reducă sau să-și suspende activitatea, am putea vedea creșteri de prețuri de 10–15%”, a declarat el, pentru HotNews.
Conform lui Chisăliță, dacă situația se înrăutățește și există posibilitatea ca consecințele crizei să se prelungieze până la sezonul rece viitor, se poate ajunge la un scenariu nefavorabil în care furnizorii de energie ar putea propune contracte cu prețuri de până la 20% mai ridicate decât cele actuale, reflectând riscurile incluse în costuri.
Tot Chisăliță vorbește despre „dezastrul energetic în care se află România”: „Nu pentru că am renunțat la cărbune, ci pentru că România a renunțat la capacități sigure înainte de a avea cu ce să le înlocuiască. Am închis după calendarul politic, dar am construit după hazard”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Potrivit acestuia, nu regenerabilele au provocat dezastrul în energie, ci iluzia că un MW volatil este egal cu un MW care produce la comandă. „România are prea puțină organizare, prea puțină flexibilitate și prea puțină răspundere pentru felul în care energia regenerabilă fost integrată”.
Bulgaria – Cum a devenit secetă a Dunării un avantaj în exportul de energie
Într-un alt context, o țară a găsit în criză o șansă. Înălțimile fără precedent și scăderea constantă a nivelului Dunării au generat, cel puțin până în prezent, un avantaj surprinzător pentru sectorul energetic bulgar.
Centrala nucleară din Kozlodui operează la capacitate deplină, iar exporturile de energie electrică au atins niveluri fără precedent.
Fotografia ilustrează Centrala nucleară Kozlodui, realizată de Nikolay DOYCHINOV pentru AFP și Profimedia.
Pe când centralele nucleare de la Paks, Ungaria, și Cernavodă, România, au redus sau au închis producția, centrala nucleară de la Kozlodui operează la capacitatea instalată completă, aproximativ 2 GW, în funcție de deciziile operaționale de rutină.
Prin combinarea unei producții solare puternice cu o capacitate de stocare a energiei considerabilă, furnizată atât de surse regenerabile locale, cât și de cele din Grecia, această situație a permis producătorilor și comercianților din Bulgaria să-și mărească exporturile de energie, în mod notabil către România și Ungaria.
Conform Operatorului Sistemului Energetic din Bulgaria (ESO), exporturile zilnice de energie electrică au atins un nivel fără precedent, de 32.000–33.000 MWh.
Operatorul de transport indică, de asemenea, o solicitare intensă din partea comercianților din Ungaria și România pentru capacitate de transport transfrontalier și pentru achiziții de electricitate din Bulgaria.
Impactul creșterii cererii externe s-a manifestat și pe piața locală de energie. În ultimele șapte zile, costurile pentru energia electrică livrată în ziua următoare au urcat la 150–170 euro/MWh, comparativ cu 100–120 euro/MWh în perioada precedentă. Aceste valori sunt sub nivelul din România.
Conform declarației făcute de ESO, chiar dacă Kozlodui ar fi nevoit să limiteze producția, Bulgaria nu ar întâmpina pericol imediat în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.
Centrala pe cărbune Maritsa Est 2, deținută de stat, funcționează în prezent cu cinci unități de producție; nivelurile rezervelor de acumulare sunt ridicate, iar hidrocentralele ar putea mări semnificativ producția dacă ar fi necesar.
În prezent, energia hidro contribuie cu doar 0,59% la producția totală de electricitate. În contrast, energia solară satisface apoi aproape 52% din cererea de pe piață, energia nucleară acoperă aproape 30%, iar producția bazată pe cărbune reprezintă aproximativ 15%.
Avantajul obținut de singura centrală nucleară din Bulgaria se datorează în mare măsură designului său tehnic.
În conformitate cu Agenția bulgare pentru Reglementare Nucleară, sistemele de răcire ale reactoarelor și ale bazinelor
COMENTARII / 0