Pompierii români aflați în Grecia în această perioadă nu așteaptă ca la baza de la Nea Makri să apară un foc. În zilele în care nu sunt chemați să intervină, programul lor este conceput pentru momentul în care ar putea suna alarma.
În primele zile ale lunii septembrie, Modulul RO GFFF-V a plecat din bază pentru a desfășura un exercițiu de intervenție cu forțe și mijloace pe teren în Parcul Național Schinias-Marathon, situat la nord-est de Atena.
Scenariul a fost unul dintre cele pentru care echipa trebuie să fie pregătită în timpul sezonului de incendii: izbucnirea unui foc în interiorul pădurii, cu posibilitatea extinderii sale și cu o persoană surprinsă de incendiu.
Citește șiRusia atacă Ucraina, în ciuda armistițiului Trump; Zelenski avertizează
„Prin scenariul propus, am simulat izbucnirea unui incendiu de vegetație în interiorul pădurii, cu pericol continuu de propagare, în urma căruia o persoană a fost surprinsă de acesta”, maiorul Ionuț Cobziuc, care conduce echipa de pompieri români din Grecia, a precizat pentru Mediafax.
Exercițiul a fost realizat în parc național
Această locație a fost aleasă cu intenție. Schinias-Marathon reprezintă o zonă naturală conservată situată în Attica și aparține rețelei europene Natura 2000. Această regiune este gestionată de aceeași instituție care se ocupă de parcurile naționale Parnitha și Schinias, precum și de alte zone protejate din Golful Saronic.
În zona respectivă, activitatea pompierilor presupune a face față uneia dintre provocările caracteristice incendiilor forestiere: topografia, vegetația și condițiile climatice pot modifica rapid evoluția focului.
Scopul exercițiului nu se limita la simplele încercări de a stinge un foc fictiv, ci la evaluarea modului în care participanții răspund într-un context ce imită o intervenție reală și la verificarea rapidității și coordonării procedurilor aplicate.
„Exercițiul a fost foarte apropiat de o intervenție reală, deoarece incendiile de vegetație sunt situații dinamice, în care condițiile atmosferice și de relief pot influența rapid evoluția intervenției”, Cobziuc a precizat.
În astfel de circumstanțe, el subliniază că este crucial ca echipele să acționeze rapid și în armonie,
„să reacționeze eficient și coordonat”
.
Relevanța acestei schimbări constante nu se reduce la aspecte teoretice.
Schimburile anterioare de pompieri români au fost deja puse în această vară în fața unor incendii reale în Attica. În noaptea de 1 spre 2 august, modulul românesc a intervenit la un incendiu de vegetație și pădure în zona Veniza. Potrivit IGSU, vântul și-a modificat în repetate rânduri direcția și intensitatea, schimbând comportamentul focului și obligând echipele să-și repoziționeze continuu dispozitivul. Pompierii au lucrat în apropierea frontului de incendiu pentru a împiedica flăcările să ajungă la localități și alte obiective.
Într-o zi fără foc, activitățile pe care pompierii le exersează pot deveni procedura pe care trebuie să o aplice cu câteva zile sau chiar cu câteva ore mai târziu, în cazul unei situații reale.
În pregătire, 40 de pompieri români se află gata să iasă din bază.
Echipa pe care Mediafax a întâlnit-o în Grecia constituie al treilea lot de pompieri români activi în această vară. 40 de pompieri au sosit în Nea Makri pe 31 august și au început să fie operaționali începând cu 1 septembrie.
Modulul dispune de două autospeciale dedicate incendiilor forestiere, fiecare având un rezervor de 3.000 de litri, o autospecială cu 5.000 de litri, una cu 10.000 de litri și o cisternă de 30.000 de litri. Echipamentul este completat de o autospecială de primă intervenție și un vehicul de comandă echipat cu dronă, o autospecială de comunicații radio, un UTV specializat pentru stingerea focurilor, un camion cu container și diverse mijloace logistice suplimentare.
Într-o acțiune practică, funcția cisternei cu capacitate mare a fost demonstrată. În data de 10 august, în focul din regiunea Kalivia Thorikou, situată în sudul Atticăi, pompierii din România au furnizat apă autospecialelor grecești, permițând continuarea operațiunii de stingere.
RO GFFF-V este modulul național specializat pentru combaterea incendiilor de vegetație și fond forestier cu ajutorul vehiculelor. El este desfășurat în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
În ansamblu, România furnizează în Grecia în sezonul estival 120 pompieri, prin trei rotații consecutive, câte 40 la fiecare.
Pompierii sunt prezenți înainte ca focul să se aprindă.
În acest cadru apare principiul central al întregii operațiuni: prepoziționarea.
În modelul tradițional, o țară se confruntă cu o criză pe care nu poate face față singură, solicită sprijin prin Mecanismul European de Protecție Civilă, iar alte state încep să expediază echipe și aparatură.
Prepoziționarea caută să obțină un interval suplimentar între aceste etape.
Pompierii sunt plasați anticipat în zonele vulnerabile, pentru ca, la apariția unui incendiu major, o porțiune din ajutorul european să fie deja prezentă în țară.
Inițial, în 2022, programul a fost inițiat cu 236 de pompieri provenind din șase state diferite. În sezonul estival al anului 2026, activitatea a atins un record, adăugând 777 de pompieri din 14 țări, distribuiți în regiunile cu risc din Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru. În acest an, programul se desfășoară în intervalul 1 iulie – 15 septembrie.
Comisia Europeană subliniază că prezența acestor grupuri pe teren aduce două beneficii: scurtează timpul necesar unui răspuns internațional și facilitează schimbul de experiență între pompierii din diferite țări, direct în zonele unde ar putea fi chemați să intervină.
În zona Nea Makri, al doilea scop rămâne vizibil chiar și în perioadele libere de foc. Echipa de pompieri desfășoară exerciții, instruire fizică și teoretică, precum și recunoașteri ale terenului.
Un aspect esențial: pompierii de la sol trebuie să „vorbească” cu avioanele.
pompierii români au dobândit o experiență valoroasă în Grecia, care constituie un avantaj pentru intervențiile ce vor avea loc ulterior în țară.
Maiorul Ionuț Cobziuc afirmă că una dintre lecțiile esențiale obținute în cadrul operațiunilor din Grecia constă în sinergia dintre grupurile de la sol care combat focul și aeronavele dedicate stingerea acestuia.
„Participarea la aceste misiuni în Grecia ne-a oferit foarte multă experiență, în special în ceea ce privește coordonarea echipelor din teren – componentele terestre – cu resursa aeriană, respectiv avioanele de stingere a incendiilor”, spune acesta.
În cazul unui incendiu forestier de amploare considerabilă, acțiunea unui avion nu se desfășoară independent de cea a persoanelor aflate la sol.
„Am învățat cât de importantă este comunicarea foarte bună dintre echipele terestre și aeronave, pentru ca intervenția să fie cât mai eficientă și, în același timp, sigură pentru toți cei implicați”
, spune pompierul român.
Experiența nu se restrânge doar la cei care se deplasează în Grecia. Cobziuc afirmă că pompierii implicați în edițiile anterioare au adus în România învățămintele dobândite aici, iar unele dintre acestea au fost ulterior dezvoltate în cadrul exercițiilor și intervențiilor din țară.
Antrenamente concepute pentru a face față evenimentelor care au avut loc în această vară.
Contingentul curent se află la începutul misi
În afară de incendiul din Veniza, forțele de intervenție a focului din România au acționat pe 3 august în regiunea Loumpa, din nou în Attica. Flacăra amenința locuințe și o mănăstire, iar echipele au activat pe parcursul întregii nopți pentru a încetini răspândirea și a elimina pericolul de reaprindere.
Pe 10 august, echipa a fost trimisă în Kalivia Thorikou, în sudul Atticăi. În zile ulterioare, au efectuat patrule în zone cu risc ridicat, au realizat recunoașteri și au desfășurat exerciții tactice.
În Grecia, zeci de focuri au izbucnit într-o singură zi.
În perioada seara a 2 septembrie până seara a 3 septembrie, imediat după exercițiul pompierilor români, 36 de focuri agroforestiere au erupt în Grecia în doar 24 de ore. Dintre acestea, 31 au fost stinsă încă din faza inițială, iar pentru cinci resturi operațiunile au continuat, conform Hellenic Fire Corps.
În intervalul de 24 de ore următoare, au fost înregistrate încă 44 de focuri, dintre acestea 31 fiind controlate în faza inițială.
Situația din Grecia se înscrie într-un fenomen european mai larg.
Potrivit datelor European Forest Fire Information System – EFFIS, până la 3 septembrie 647.882 de hectare arseseră în Uniunea Europeană de la începutul anului, în 1.923 de incendii de cel puțin 30 de hectare. Suprafața este sub cea din 2025, cel mai grav an înregistrat, dar rămâne mult peste media pe termen lung.
La începutul săptămânii, sistemul european a semnalat condiții extreme sau foarte ridicate pentru generarea incendiilor în numeroase zone din sudul, centrul și estul continentului european, inclusiv Grecia.
Comisia Europeană afirmă că perioadele de incendiu se prelungesc, apar mai devreme și produc daune mai mari. Această tendință a determinat, în anul 2026, cea mai extinsă operațiune preventivă a pompierilor până în prezent.
COMENTARII / 0