Cursă contra cronometru pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei. UE se teme că Franța le-ar putea bloca dacă Marine Le Pen ajunge președintă

Uniunea Europeană urmărește să introducă rapid noi măsuri punitive împotriva Rusiei, întrucât rezultatul alegerilor prezidențiale franceze ar putea modifica atitudinea Parisului față de Moscova. Marine...

Uniunea Europeană urmărește să introducă rapid noi măsuri punitive împotriva Rusiei, întrucât rezultatul alegerilor prezidențiale franceze ar putea modifica atitudinea Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, percepută ca favorita în competiția prezidențială, promovează ridicarea sancțiunilor europene asupra Rusiei.

Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.

Februarie 2027 ar putea reprezenta ultima șansă de a impune noi sancțiuni.

Citește șiAlertă cu bombă într-un avion de pasageri, la granița cu România. Avionul, escortat militar până la aterizarea de urgență

În februarie 2027, o posibilă ultima ocazie pentru introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei persoane implicate în dialogul dintre UE și Ucraina. Autoritățile europene se îngrijorează că proximitatea alegerilor prezidențiale franceze, programate în aprilie, ar complica negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.

Pentru a adopta sancțiuni la nivel european, este necesară aprobarea unanimă a celor 27 state membre ale UE, ceea ce conferă fiecărei țări posibilitatea de a exercita un drept de veto. În cazul în care Marine Le Pen devine președintă a Franței, capitala ar putea recurge la acest drept pentru a împiedica introducerea unor noi măsuri împotriva Moscovei.

Începând cu debutul atacului rusesc în Ucraina, Uniunea Europeană a introdus 22 de seturi de sancțiuni.

Ultima actualizare, ratificată la 12 octombrie 2026, a înscris în lista sancțiunilor UE aproximativ 1.600 de indivizi și grupuri rusești, iar totalul lor, inclusiv entitățile, se ridică la aproape 4.600 de persoane și organizații.

Marine Le Pen aspiră la abolirea măsurilor sancționatorii impuse Rusiei.

Marine Le Pen, conducătoarea partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este acum văzută ca favorita pentru a obține victoria la alegerile prezidențiale franceze.

Ea a exprimat, de mai multe ori, opoziție față de măsurile sancționatorii ale UE asupra Rusiei și față de extinderea Ucrainei în Uniunea Europeană, considerând această extensie un

„hara-kiri economic”

, adică o sinucidere economică.

În săptămâna precedentă, în cadrul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția.

„Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.

Atitudinea sa înclina Bruxelles la îngrijorare, pentru că Franța se numără printre cele mai influente state din UE, iar o schimbare în conducerea politică ar putea altera sprijinul oferit Ucrainei.

Ucraina dorește să accelereze procesul de negociere pentru aderarea la UE.

Autoritățile din Kiev se străduiesc să progreseze în procedura de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce se apropie alegerile prezidențiale franceze.

Un scop major constă în inițierea grupurilor de capitole de negociere, denumite „clustere”. Acestea agregă sectoarele în care Ucraina trebuie să alinieze normele și structurile instituționale la standardele Uniunii Europene, de la justiție și economie la agricultură, energie și protecția mediului.

Procesul de aderare este structurat în 6 seturi distincte, fiecare incluzând numeroase arii în care națiunea aspirantă trebuie să respecte normele europene. Inițierea unui set deschide calea pentru negocieri oficiale.

În iunie 2026, Ucraina a inițiat negocieri privind justiția și funcționarea instituțiilor democratice; în iulie s-au deschis discuții pentru relațiile externe, iar pe 13 octombrie s-au început dialoguri despre piața internă și competitivitatea economică.

Ukrainian officials are worried that Marine Le Pen could obstruct these negotiations if she ascends to the leadership of France.

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.

„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.

Oficialul ucrainean a subliniat că reformele și conformitatea cu normele europene reprezintă condiții esențiale pentru aderarea la UE, însă a solicitat ca statele membre să ia în calcul și rolul Ucrainei în asigurarea securității continentului.

„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”

vicepremierul ucrainean a precizat.

Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.

Autoritățile din Ucraina au semnalat că Rusia își consolidează abilitățile de război hibrid, ceea ce ar putea genera instabilitate politică, socială și tehnologică fără a recurge la atacuri militare directe.

Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.

COMENTARII / 0