Curtea Penală de la Haga sub foc: fosta șefă acuzată de abuz sexual

Karim Khan, aflat la conducerea Curții Penale Internaționale, se confruntă cu acuzații de comportament sexual inadecvat.
Experiența de a lucra sub conducerea sa a fost descrisă de către foști angajați într-un articol apărut în The Times.
În acest articol, aceștia relatează pentru prima dată despre presiunile și frica pe care le-au simțit în perioada în care au lucrat acolo.

Karim Khan era pe punctul de a împlini un an ca procuror-șef al Curții Penale Internaționale, când unul dintre consilierii săi de încredere a primit o solicitare ieșită din comun. Acest consilier, obișnuit să lucreze până târziu în noapte la dosare penale de mare profil și să gestioneze presiuni intense, a fost rugat să facă ceva diferit: să contacteze guvernul SUA pentru a-l propune pe Karim Khan pentru onorurile reginei Elisabeta a II-a.

În luna februarie a anului 2022, o solicitare a fost înaintată de către soția domnului Khan, Dato Shyamala Alagendra, o cunoscută avocată pe plan internațional, care nu făcea parte din angajații Curții Penale Internaționale. Această abordare directă către membrii apropiați ai lui Khan din cadrul CPI nu constituia un eveniment ieșit din comun. Potrivit unei persoane, respectiva solicitare a reliefat ceea ce aceasta considera a fi o atitudine de „aroganță, de egocentrism” pe care o asociază cu Karim Khan.

Citește șiCrește numărul arestărilor în cazul presupusului complot terorist de la baza aeriană Fairford. Cine este al șaptelea suspect

Karim Khan a cunoscut un moment de maximă expunere în carieră odată cu preluarea conducerii Curții Penale Internaționale, primul organism internațional cu competența de a-i judeca pe liderii de stat, pe comandanții militari și pe oficialii influenți pentru infracțiuni cum ar fi genocidul. Ulterior, însă, cariera sa a înregistrat un regres abrupt. Recent, s-a făcut publică recomandarea organului de conducere al CPI de a-l înlătura pe Khan din funcție, ca urmare a acuzațiilor privind o presupusă relație sexuală inadecvată cu o fostă colaboratoare, acuzații pe care el Karim Khan le infirmă. De asemenea, Curtea a suportat presiuni politice considerabile în timpul mandatului lui Khan, după ce acesta a luat decizia de a cere emiterea unui mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Astăzi, foști colegi ai lui Khan și angajați ai CPI descriu atmosfera încărcată de tensiuni și presiunile extraordinare care au caracterizat perioada în care Karim Khan a fost în funcție.

Calea care conduce la Curtea Penală Internațională este presărată cu provocări, potrivit Karim Khan, care a preluat recent frâiele instituției. Anumite presiuni politice și controverse au caracterizat mandatul său până în prezent. Fostul șef al CPI este, între timp, subiectul unor acuzații grave legate de comportament sexual nepotrivit. Aceste aspecte au generat un climat de teamă și incertitudine în rândul angajaților și a comunității internaționale.

Karim Khan, în vârstă de 56 de ani, născut la Edinburgh, a copilărit cu o mamă britanică și un tată pakistanez. A studiat la școala privată Silcoates din Wrenthorpe, West Yorkshire, și a aprofundat cunoștințele de drept la King’s College din Londra. Cariera sa juridică a luat avânt atunci când a devenit avocat al Coroanei în 2011. Ca membru al Temple Garden Chambers din Londra, a dobândit notorietate reprezentând cazuri internaționale de impact, precum genocidul din Rwanda, regimul Khmerilor Roșii din Cambodgia și fosta Iugoslavie. Pentru Khan, preluarea funcției de procuror-șef a însemnat șansa de a-și lăsa o amprentă durabilă. Însă, eforturile sale în acest sens au generat un val de controverse politice care a cuprins curtea.

În spatele ușilor închise ale biroului Karim Khan, se spun lucruri tulburătoare.

În luna februarie a anului 2021, Khan a devenit șeful CPI, după ce a fost selectat prin vot de către Adunarea Statelor Părți (ASP), organismul decizional al Curții Penale Internaționale.
Procesul de selecție este profund influențat de considerente politice, statele membre promovându-și frecvent propriii candidați.

Nu a fost pe lista scurtă inițială

, însă candidatura sa a fost ulterior reevaluată, iar el a obținut victoria printr-o abordare strategică și o determinare susținută, potrivit surselor apropiate procesului.
Această schimbare de situație a fost posibilă și datorită capacității sale de a stabili conexiuni și de a persevera în eforturile sale.

Nick Kaufman, un avocat experimentat în apărarea la Curtea Penală Internațională, care a reprezentat fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a afirmat că Karim Khan a desfășurat o strategie intensivă pentru a obține poziția de procuror-șef.
În opinia sa, Khan era cel mai potrivit pentru acest rol, însă Kaufman a menționat că nu cunoștea, la acel moment, despre reputația lui Khan de a conduce într-un stil opresiv.

Un înalt funcționar din cadrul biroului procurorului, care a colaborat cu Karim Khan, a exprimat opinii despre starea Curții Penale Internaționale la momentul preluării conducerii de către acesta.
Transformarea Curții a fost obiectivul declarat al lui Khan, care a dorit să o modernizeze și să o facă mai relevantă.

„Curtea era într-o oarecare stagnare când Khan a preluat conducerea”

,
a afirmat funcționarul.
Acesta a adăugat că Curtea Penală Internațională avea un bilanț slab, cu doar patru condamnări în două decenii.

„El dorea să revoluționeze curtea… Dar Khan putea fi uneori impulsiv”

,
a mai spus funcționarul, care a lucrat alături de Khan.

Stresul asociat rolului de procuror-șef este considerabil, potrivit lui Luis Moreno Ocampo, avocat argentinian care a fost primul ocupant al acestui post, din 2003 până în 2012.
De la crearea sa în 2002 cu sprijinul a 125 de state membre, tribunalul a avut doar trei procurori șefi.
Mandatul de nouă ani al procurorului este perioada în care întreaga autoritate a tribunalului se reflectă în deciziile biroului său, inclusiv selecția cazurilor de urmărit.

Karim Khan a ocupat această funcție timp de trei ani, perioadă în care a efectuat numeroase deplasări internaționale, printre care și în Ucraina, Sudan și Venezuela.
În timpul unei vizite în Columbia, în 2024, echipa sa a optat pentru o cameră de hotel de lux, evaluată la 2.900 de dolari pe noapte, care se caracteriza printr-o piscină privată și un majordom.
Salariul procurorului șef, Karim Khan, combinat cu contul de cheltuieli al Curții Penale Internaționale, atinge o valoare considerabilă, cu șase cifre.
Un fost colaborator al său a relatat că Khan a fost supus criticilor din partea unui membru al Curții, fiind fotografiat purtând un ceas Patek Philippe de mare valoare în timpul unei vizite într-o tabără de refugiați.

Karim Khan conduce acum Curtea Penală de la Haga, însărcinat cu un rol extrem de dificil.
Fostul procuror al Curții Penale Internaționale, Ocampo, descrie această poziție ca fiind una excepțional de izolată, declarând:

„o funcție solitară”

.

Într-un context de influență și putere considerabilă, se remarcă faptul că fiecare țară are o perspectivă unică și un punct focal distinct asupra căruia dorește să exercite presiuni.

„Ai multă putere și influență, dar, în același timp, fiecare stat are o perspectivă diferită, un punct diferit asupra căruia dorește să exercite presiune.”

Foarte solicitant și Karim Khan a fost descris de către doi colaboratori apropiați ca fiind o persoană dificilă, cu toate că briliantă, dar care se confrunta cu vulnerabilitate la stres, generând astfel irascibilitate și frică în rândul echipei sale. Această abordare neortodoxă putea fi, potrivit descrierilor, atât revoluționară, cât și caprivantă, deoarece încerca să rezolve problemele cu rapiditate, de exemplu prin implementarea unor tehnologii complet noi pentru o examinare mai eficientă a documentelor în cadrul tribunalului, însă acest stil de lucru a creat un mediu de lucru extrem de solicitant.

În cadrul investigației referitoare la Karim Khan și presupusul său comportament sexual inadecvat, un martor a declarat că atmosfera era una de teamă din cauza manierelor sale agresive.

„[Khan] a urlat — nu, a țipat — la telefon, cerând documente urgente la cele mai nepotrivite ore din zi sau din noapte.”

Aceste declarații au fost făcute în urma examinării unor probe obținute de The Sunday Times.

Un apropiat al lui Karim Khan, care a colaborat strâns cu acesta și a efectuat numeroase deplasări în interes profesional, a descris o atmosferă de teamă și expectativă. Această persoană, un avocat specializat, a menționat că se temea de reacțiile lui Khan în cazul în care nu reușea să-i prevadă necesitățile:

„Trebuia să am mereu la mine vaselină pentru mâinile lui uscate, fiindcă mi-o cerea oricând.”

În replică, apărătorii lui Khan au negat vehement acuzația, afirmând că Karim Khan nu a solicitat niciodată cuiva să-i procure vaselină și calificând această afirmație drept „ridicolă și meschină”.

Agresivitatea a fost cuvântul care a caracterizat interacțiunea telefonică dintre Karim Khan și un avocat al Curții Penale Internaționale, relatând că Khan a fost foarte agresiv în două rânduri.

„A fost foarte agresiv cu mine de două ori la telefon. I-am spus că nu poate să mă trateze așa. Cred că era legat de stres.”

Această declarație a avocatului a scos la iveală un posibil motiv al comportamentului lui Karim Khan, și anume stress-ul acumulat.

Potrivit unei declarații oferite The Sunday Times, un fost judecător al CPI cu o experiență de zece ani a exprimat o opinie diferită în legătură cu acuzațiile de comportament sexual nepotrivit, menționând că Karim Khan este o persoană pe care a cunoscut-o de 16 ani.

„îl cunosc pe KK [Karim Khan] de 16 ani și l-am considerat întotdeauna un avocat strălucit… o persoană respectuoasă, corectă și loială, precum și un bun prieten.”

Fostul judecător a adăugat că Karim Khan a fost înșelat de oamenii în care a avut încredere, declarând:

„Singura vină a lui KK este că a avut încredere în oameni care nu erau demni de încrederea sa. Trădători.”

În urma acuzațiilor recente, Karim Khan a prezentat, prin intermediul reprezentanților săi legali, o serie de declarații de susținere din partea unor persoane care îl cunosc.

„Am avut ocazia să lucrez alături de el zilnic… pe tot parcursul acestei perioade am fost martor la… stilul de conducere plin de compasiune al domnului Khan.”

Această declarație a fost făcută de Riyadh Adi, un expert în drepturile omului la ONU, care a colaborat cu Khan timp de mai mulți ani.
Reprezentanții legali ai lui Khan au afirmat, de asemenea, că acuzațiile potrivit cărora procurorul ar fi fost „agresiv” provin din surse „presupuse ostile”.

Mai multe persoane care lucrează cu Khan au declarat că nu era ceva ieșit din comun ca soția sa să facă solicitări personalului din cadrul biroului acestuia. Karim Khan și soția sa, Alagendra, s-au întâlnit într-un proces internațional de anvergură din Sudan, în jurul anului 2008. Aceasta din urmă, o avocată internațională în vârstă de aproape 50 de ani, a fost distinsă cu titlul onorific de „ Dato” în 2014 de către sultanul Malayeziei pentru contribuțiile sale aduse dreptului.

Locuințele lor fiind situate în Londra și Haga, cei doi au lucrat în strânsă colaborare la numeroase dosare ale Curții Penale Internaționale, înaintând perioada în care Karim Khan a preluat funcția de procuror-șef.

Într-un context de presiune și influență, un fost coleg al lui Karim Khan a făcut o dezvăluire surprinzătoare: Alagendra i-a cerut unui consilier de rang înalt din biroul lui Khan să utilizeze o persoană de contact cu greutate și vizibilitate pentru a-l propune pe Khan pentru o onoare acordată de regina Elisabeta a II-a.

• Într-o conversație pe WhatsApp din 14 februarie 2022, Alagendra a întrebat dacă persoana de contact a consilierului, un înalt funcționar american, ar putea „să nominalizeze KK pentru onoarea reginei?”
• O săptămână mai târziu, pe 22 februarie, ea a insistat: „Te rog, poți să faci demersurile necesare? Îmi doresc ca el să primească distincția de la regina Elisabeta și nu de la Charles”.
• La 2 mai 2022, Alagendra a revenit asupra subiectului, întrebând: „Ai aflat dacă [persoana de contact] a primit e-mailul tău și dacă va face ceva în legătură cu distincția pentru Karim? Veronique Aubert, consilieră de politici la Save The Children, urmează să primească o distincție de la regină săptămâna viitoare — ceea ce mi-a reamintit să revin asupra subiectului. Să primești distincția de la regina E este mult mai special decât de la Charles :)”.

În acea perioadă, se zvonea că regina Elisabeta a II-a era în stare precară de sănătate și a decedat în cele din urmă pe 8 septembrie 2022.

Alagendra se confruntă și cu acuzații de comportament inadecvat față de un martor într-un caz disciplinar intentat împotriva soțului ei. O angajată din cadrul biroului Karim Khan a declarat, în luna mai 2024, că acesta a avut presupuse relații intime nedorite cu ea, atât în sediul biroului, cât și în timpul deplasărilor în străinătate. Khan a negat categoric acuzațiile. Ancheta Curții Penale Internaționale (CPI) nu a ajuns la nicio concluzie, deoarece presupusa victimă nu și-a mai continuat participarea la procedură. Ulterior, în luna noiembrie 2024, după dezvăluirea acuzațiilor, însuși Khan a solicitat o anchetă, ceea ce a determinat organul de conducere al Curții să încredințeze efectuarea acesteia Organizației Națiunilor Unite.

Nu a fost oferită nicio declarație directă din partea lui Khan sau a altor părți implicate.

• O declarație a unui angajat susține că l-a raportat pe Khan la departamentul de resurse umane după ce presupusa victimă a izbucnit în lacrimi în fața sa.
• Alagendra i-ar fi cerut angajatului, care este căsătorit, să se întâlnească cu Khan la o cafea a doua zi.
• Alagendra i-ar fi spus angajatului că a auzit zvonuri conform cărora cei doi ar fi „implicați într-o relație inadecvată”.

În declarația sa, Karim Khan menționează că a ajuns să considere spusele acesteia drept amenințări și că s-a simțit extrem de neliniștit.

„Am început să consider comentariile ei ca fiind amenințătoare la adresa mea și m-am simțit foarte incomod”

În urma acuzațiilor, Alagendra a răspuns The Sunday Times că respinge în întregime acuzația de comportament nepotrivit și că nu este adevărat că ar fi amenințat un membru al personalului CPI. Alagendra a menționat că a colaborat anterior cu CPI și că avea legături personale cu colaboratorii lui Karim Khan, lucru care nu era deloc ieșit din comun. În plus, aceasta a declarat că anumți avocați și oficiali ONU de rang înalt i-au cerut părerea în legătură cu posibili candidates care ar putea primi o distincție onorifică pentru Karim Khan și că ea doar a transmis această sugestie.

Într-un context aparte, se menționează Netanyahu ca fiind o figură cheie.

La începutul mandatului său, Karim Khan a stabilit legături cu Rusia, China și Statele Unite ale Americii, țări membre ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, dar care nu sunt parte a Curții Penale Internaționale. În urma evenimentelor din Ucraina, a pierdut sprijinul Rusiei, însă a dobândit, într-o oarecare măsură, sprijinul Statelor Unite ale Americii datorită acțiunilor sale împotriva președintelui rus Vladimir Putin, potrivit declarațiilor unui consilier de înalt nivel. Acesta se referea la demersul reușit al lui Khan de a obține, la data de 17 martie 2023, un mandat de arestare împotriva președintelui Putin, acuzat pentru transferul ilegal de copii din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia.

În opinia sa, perioada de maximă eficacitate a Curții Penale Internaționale a avut loc după deschiderea anchetei privind Ucraina. Anterior, Karim Khan reușise să câștige respectul Statelor Unite și să restabilească poziția CPI ca actor principal pe scena globală.

Karim Khan a devenit ținta unor presiuni intense din partea activiștilor palestinieni, odată cu desfășurarea unei campanii agresive a Israelului în Gaza. 7 octombrie 2023 a marcat un moment crucial, când Hamas a atacat granița israeliană, rezultând în moartea a 1.200 de israelieni și răpirea a peste 240 de persoane. În urma acestui eveniment, o campanie pe Twitter l-a criticat dur pe Khan, un musulman, etichetându-l drept „negator al genocidului” și sugerând că este influențat de Americana pentru că nu a luat măsuri împotriva israelienilor pentru acțiunile lor din timpul conflictului.

În urma unor declarații ale unui fost colaborator al lui Khan la Curtea Penală Internațională, se relatează că în ianuarie 2024, presiunile asupra sa au atins un punct critic, moment în care „Khan avea dificultăți în a face față criticilor și devenea foarte emotiv. Era extrem de sensibil” în fața criticilor.

O persoană a relatat că Karim Khan a devenit extrem de ingrijorat și a început să trimită mesaje la ore târzii, manifestând un comportament agitat.

„Era obsedat de asta”

, a afirmat această persoană, care a descris reacțiile lui Khan ca fiind violente, caracterizate prin țipete și urlete.
În replică, avocații lui Khan au negat vehement acuzațiile, susținând că Karim Khan a tratat situația din Palestina cu același grad ridicat de rigoare ca și în alte cazuri.
Potrivit apărătorilor săi, procurorul nu a făcut niciun compromis în ceea ce privește standardele sale în acest dosar.

Surpriză și nedumerire au cuprins echipa apropiată a lui Karim Khan atunci când acesta a dezvăluit, într-un interviu la CNN cu Christiane Amanpour, intenția sa de a pune în aplicare mandate de arestare controversate. Aceste mandate, emise în mai 2024, erau îndreptate împotriva lui Netanyahu și Yoav Gallant, fostul ministru al apărării al Israelului, precum și a liderilor Hamas, și fuseseră pregătite cu mare efort de către echipa sa imediată, care lucrase zi și noapte, timp de multe luni.

Nu au fost oferite detalii suplimentare.

Unii dintre colaboratorii lui Khan au sprijinit decizia de a încerca să tragă la răspundere guvernul israelian pentru acțiunile sale din războiul din Gaza, însă alții i-au criticat metoda.
Acum, echipa lui Khan așteaptă decizia unui complet independent de judecători ai CPI privind aprobarea acestor mandate.

Statele Unite, care mențin legături strânse cu Israelul, au luat măsuri punitive împotriva unor judecători și procurori ai Curții Penale Internaționale, printre care și Karim Khan, cărora li s-a restricționat accesul la servicii de e-mail și la conturile financiare. Reprezentanții juridici care lucrează pentru CPI au descris starea de spirit din cadrul instanței ca fiind demoralizată, potrivit relatărilor.

Într-o atmosferă de nesiguranță, Andrew Cayley, avocat principal la Curtea Penală Internațională, a exprimat opinia că funcționarea normală a instanței este compromisă.

„Nimeni nu ar contesta faptul că instanța este afectată, iar din ce am auzit, oficialii și personalul din întreaga instituție se simt asediați”

, a declarat el.

Fostul președinte al Curții Penale Internaționale, Moreno Ocampo, a lăudat decizia de a ancheta mandate israeliene ca fiind una cu adevărat curajoasă, apreciind în același timp maniera în care Karim Khan a gestionat situația fără să cedeze presiunilor exercitate de SUA, țară care ar fi putut reacționa negativ.

Afirmațiile recente ale avocatului Michael Karnavas, care a colaborat cu Karim Khan la Tribunalul Penal Internațional al Națiunilor Unite pentru Fosta Iugoslavie, au ridicat întrebări.

„Prin faptul că s-a îndreptat către vârful ierarhiei, cred că a fost mai mult o încercare de a atrage atenția presei.”

În replică, avocații lui Khan au calificat această sugestie drept „ridicolă”.
Karnavas a adăugat că un procuror mai experimentat ar fi trebuit să-i urmărească pe comandanții militari israelieni de pe teren, în loc de conducerea politică.

O evaluare mixtă i se acordă lui Karim Khan: nota A pentru curajul său și nota D pentru discernământul său.

Într-o schimbare de roluri, fostul procuror devine acum cel acuzat.

În prezent, nu se observă nicio evoluție în cazul mandatelor de arestare care au reprezentat punctul culminant al puterii sale în poziția de procuror-șef, referitoare la Netanyahu, Gallant sau Putin, care nu par să fie pe punctul de a fi acuzați. Curtea Penală Internațională este lipsită de un procuror-șef de mai bine de un an, perioadă în care nu a mai fost capabilă să inițieze acțiuni semnificative, de când Karim Khan s-a retras temporar în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală. Khan a fost, de asemenea, supus unor critici privind modul în care a gestionat aceste acuzații, despre care a declarat că au fost politizate în scopul de a-i submina eforturile de a-i aduce pe israelieni în fața justiției. Un avocat senior al CPI a afirmat că asocierea acuzațiilor de abuz cu mandatele de arestare a avut doar efectul de a prejudicia și mai mult curtea, sugerând că există persoane cu intenții rele în cadrul acesteia.

Un avocat a declarat că sosirea lui Karim Khan a fost percepută inițial ca un eveniment pozitiv, fiind descris ca o persoană extrem de dinamică.
În retrospectivă, avocatul a sugerat că demisia lui Khan cu un an în urmă ar fi fost o soluție eficientă pentru a preveni situația actuală.
În schimb, Khan a contribuit la deteriorarea imaginii Curții Penale Internaționale, după cum a afirmat avocatul.

„Ce ar fi trebuit să facă era să demisioneze acum un an și toate acestea ar fi dispărut”,

a adăugat avocatul, care a mai declarat:

„Când a venit Khan, era o forță a binelui. Era un om foarte energic”

.
Acum, a concluzionat avocatul, Khan „a adus prejudicii curții”.

Potrivit lui Karvanas, abordarea corectă pentru Karim Khan ar fi fost să permită pur și simplu desfășurarea naturală a procesului de investigare, fără intervenții suplimentare.

„procesul de anchetă să-și urmeze cursul”

a fost sfatul pe care Karvanas i l-a adresat lui Khan.

Ancheta privind acuzațiile de comportament sexual nepotrivit împotriva lui Karim Khan a ajuns într-un punct crucial, determinând Curtea Penală Internațională să ia măsuri temporare împotriva sa. În urma deciziei CPI, Khan a fost suspendat în așteptarea rezultatelor anchetei finale desfășurate de ONU. Această decizie a fost luată în paralel cu cea a Consiliului Britanic pentru Standarde al Baroului și a cabinetului său din Londra. Informații suplimentare au apărut săptămâna trecută, potrivit cărora documentul anchetei ONU, obținut de Reuters de la două surse independente, relevă că Khan a încălcat grav obligațiile sale și a manifestat un comportament abuziv.

În document se precizează că comportamentul său a devenit din ce în ce mai grav, rezultând în contact sexual în biroul său, la reședința sa privată și în timpul deplasărilor oficiale, toate acestea fără acordul persoanei implicate.

În urma acuzațiilor, Karim Khan a declarat, prin intermediul reprezentanților săi legali, că ancheta ONU nu a scos la iveală nicio încălcare din partea sa. Un grup de trei judecători independenți, desemnați de Adunarea Statelor Părți (ASP) a Curții, a analizat concluziile raportului ONU și a stabilit că probele nu au demonstrat nicio depășire a atribuțiilor.

Nu s-a stabilit nicio abatere… din partea domnului Khan

și nici probele de abuz de autoritate nu au fost confirmate, însă niciunul dintre documentele menționate nu a fost adus în atenția publică.

Karim Khan se confruntă cu posibilitatea de a fi înlăturat din poziția de procuror-șef, după ce organul executiv de supraveghere a înaintat recomandarea către cei 125 de membri ai săi.
Decizia finală privind viitorul lui Khan urmează să fie luată pe 24 iulie, când membrii vor vota dacă îl mențin sau nu în funcție, după ce acuzațiile inițiale au fost formulate cu mai bine de doi ani în urmă, potrivit Reuters.

Revenirea sa în fruntea procuraturii nu pare a fi oportună, a afirmat Moreno Ocampo, Ocampo fiind de părere că Karim Khan și-a atras prea multă atenție pentru a mai fi cazul unor lideri mondiali precum Netanyahu și Putin.

„Nu cred că este bine pentru el să revină din nou în funcția de procuror”

, a adăugat el, sugerând că Karim Khan ar trebui să se retragă cu demnitate. Ocampo a continuat spunând că Karim Khan și-a epuizat deja opțiunile, întrebându-se

„cine mai rămâne?”

. Ocampo a concluzionat că Karim Khan are nevoie de o strategie de ieșire demnă.