Când Regele Mohammed al VI-lea al Marocului a vorbit recent poporului în contextul sărbătoririi a 27 de ani de la încoronare, el a prezentat țara ca fiind sigură și stabilă, cu o economie în expansiune și progrese semnificative în turism, investiții și producție. În următoarele două zile, însă, zeci de mii de marocani, în mare parte tineri, au încercat să părăsească țara spre exclava spaniolă Ceuta, sperând la o viață mai bună, deși Marocul este recunoscut ca unul dintre cele mai dezvoltate state din Africa de Nord.
În ciuda discursului pozitiv al regelui de 62 de ani, care a spus că este „un moment crucial în dezvoltarea națiunii” în care „încrederea și optimismul ar trebui să triumfe în fața disperării și frustrării”, un exod brusc s-a declanșat pe 30 iulie, atunci când între 50.000 și 60.000 de migranți au intrat cu forța pe micul teritoriu spaniol de pe coasta Africii de Nord.
„Am încercat să lucrez și să am un job și să îmi câștig existența, dar nu există nimic pentru mine aici”
Citește șiA petrecut peste 20 de ani în închisoare, iar cazul său a devenit simbolul discriminării rasiale. Bărbatul care a înfruntat justiția americană a murit
– a declarat Mohammed Kinani, 21-de ani, muncitor în construcții, care a fost obligat să revină în Maroc din Ceuta.
Kinani a adăugat pentru New York Times: “Dacă nu plec din țară, nimic nu mă va salva”.
După doar două zile de la incidentele de joi, mulți dintre migranți se întorseseră deja în Maroc, după ce au rămas fără hrană și apă. Forțele de securitate spaniole i-au expulzat pe alții, dar nu înainte ca politicienii de extremă dreapta din toată Europa să profite de ocazie ca să critice măsurile luate de adversarii lor în privința imigrației.
În perioada până la duminică, autoritățile din Spania au înregistrat 72 de decesi în cadrul crizei. Guvernul Marocului a declarat 11 migranți decedați. Ambele state au afirmat că majoritatea persoanelor care au pierdut viața s-au înecat în încercarea de a traversa frontieră.
Chiar dacă țara lor a fost frecvent recunoscută ca una dintre cele mai dezvoltate din Africa de Nord, un număr semnificativ de tineri Maroc au perceput că oportunitățile așteptate nu sunt disponibile în patria lor. Foto: Profimedia Images
„Credeți că dacă aș fi avut un job m-aș mai fi dus?”
Înainte ca să apară scenariile șocante din Ceuta, guvernul marocan avea numeroase motive pentru a se bucura: investiții în domeniul logistic și industrial, pregătiri pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2030, pe care Marocul îl va găzdui alături de Spania și Portugalia, și legăturile excelente cu președintele american Donald Trump, care a elogiat atât națiunea cu 38 de milioane de locuitori, cât și monarhul său.
„Credeți că dacă aș fi avut un job m-aș mai fi dus?”
Ahlam al‑Adnan, o femeie de 22 de ani, a răspuns la întrebarea despre locul ei de muncă înainte de a pleca în Ceuta.
Ahlam a traversat cu patru frați, printre ei un băiat de opt ani, până la Ceuta. În acea zonă, ea s-a ascuns într-o pădure, însă a fost reținută când a plecat să caute mâncare. Ulterior, a fost trimisă înapoi în Maroc.
mii de migranți care au revenit din Ceuta se plimbă fără scop pe străzile orașului Fnideq, situat în vecinătate de frontieră cu Ceuta, rămânând pe trotuare și adormind în aer liber. Majoritatea dintre aceștia sunt tineri, purtând exclusiv tricouri, pantaloni scurți și sandale, iar bagajele pe care le dețin sunt extrem de limitate.
forțele de ordine îmbrăcate în uniforme negre cerclează străzile și elimină migranții din spațiile publice, împachetează pe cei care rezistă în dube. La periferie, migranții sunt încărcați în zeci de autobuze pentru a fi readuși în regiunile de origine.
La scurt timp după ce Regele Mahommed al VI-lea (centru) a spus că este „un moment crucial în dezvoltarea națiunii” în care „încrederea și optimismul ar trebui să triumfe în fața disperării și frustrării”, a avut loc un exod brusc al migranților din Maroc. Foto: Profimedia Images „Noi ne-am irosit deja viețile în Maroc”
Rudele migranților care au scăpat spre Ceuta și nu s-au întors se află pe marginea drumului, așteptând noutăți despre ei. Abdelkhalek Moumouh și soția sa, Kawtar Alalej, caută să-l localizeze pe fiul lor cel mai mare, Saad, în vârstă de 18 ani.
Saad a încheiat recent liceul, însă nu a reușit să fie admis la facultățile de inginerie, aviație și arhitectură la care a depus cererea. Dorința lui era să urmeze studiile în Europa, însă resursele familiei nu îi permit să îl explice acolo.
Odată ce au descoperit pe rețelele sociale informații privind migranții care pătrund în Ceuta, părinții lui Saad l-au condus la frontieră, în speranța că va ajunge la destinația dorită. Până în prezent, nu au primit nicio actualizare despre el.
Moumouh, 50 de ani, a afirmat:
„Alți oameni au mers în Europa și au beneficiat de pe urma asta”
„Noi ne-am irosit deja viețile în Maroc. Nu vrem ca și el să facă același lucru.”
Nevoia intensă a migranților de a părăsi Maroc a demonstrat clar că, deși a fost frecvent considerată una dintre cele mai dezvoltate națiuni din Africa de Nord, un număr considerabil de tineri din Maroc au perceput că patria lor nu le furnizează șansele pe care le căutau.
Un drum foarte important din Maroc, care se extinde pe teritoriul Saharei Occidentale – un teritoriu disputat – va fi redenumit „Autostrada Donald J. Trump”. Foto: Profimedia Images Autostrada „Donald J. Trump” și „elefanții albi” din economie
Marocul se remarcă prin stabilitatea sa politică, atrăgând investitori și turiști din străinătate, și constituie un partener esențial al Statelor Unite.
În prima perioadă a mandatului lui Trump la Casa Albă, legăturile cu Washingtonul s-au consolidat considerabil, odată cu aderarea Marocului la un grup restrâns de state arabe ce au stabilit relații diplomatice cu Israelul.
În același timp, administrația Trump a recunoscut suveranitatea Marocului asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.
În luna trecută, Regele Mahommed a anunțat lui Trump că drumul de peste 1.000 de kilometri, care traversează teritoriul de la nord la sud, va fi redenumit „Autostrada Donald J. Trump”.
În ultimii ani, strategia guvernamentală marocană s-a îndreptat spre mari întreprinderi și inițiative de infrastructură, însă nu a generat suficiente locuri de muncă stabile, spune economistul Najib Akesbi de la Institutul de Agronomie din Rabat.
„Întreaga logică a modelului economic este de prezentare”, a spus Akesbi. „Oamenii vizitează Marocul și li se pare frumos.”
Multe investiții se dovedesc a fi „elefanți albi”: de exemplu, generează noi locuri de muncă în construcții, însă acestea dispar odată ce proiectele se finalizează.
Economistul marocan a menționat suplimentar că
„Ei nu sunt preocupați de nevoile populației, în special de cele ale tinerilor”
.
Marocul va găzdui Campionatul Mondial de Fotbal din 2030 împreună cu Spania și Portugalia, dar investițiile masive care vor fi făcute sunt considerate doar niște „elefanți albi”. Foto: Profimedia Images Guvernul din Maroc, mai preocupat de Campionatul Mondial de Fotbal din 2030 decât de nevoile populației
Conform Băncii Mondiale, venitul anual pe cap de locuitor în Maroc se ridică la 4.600 de dolari, în timp ce în Spania – inclusiv Ceuta – ajunge la 38.600 de dolari.
Toamna trecută, tinerii au ieșit în stradă să protesteze în mai multe orașe din Maroc din cauza costurilor tot mai mari, a șomajului ridicat în rândul tinerilor și a priorităților economice ale guvernului, care era mai preocupat de pregătirile pentru Campionatul Mondial de Fotbal decât de nevoile populației.
Activiștii de protest s-au mobilizat prin intermediul rețelelor sociale. Autoritățile au reacționat prin arestarea lor și prin trimiterea activiștilor în închisoare.
Mohammed Said, în vârstă de 36 de ani, a sosit pe litoralul Marocului alături de un grup de migranți care se îndreptau spre Ceuta. În momentul în care a ajuns la frontieră, pe străzi se desfășura deja un adevărat haos: vehicule arse și confruntări cu forțele de securitate.
Said a încercat să traverseze până la Ceuta de două ori în anul precedent, însă autoritățile din Maroc l-au blocat. În această ocazie, el s-a prezentat echipat cu o
„O să încerc din nou”, a spus Said. Soarta mea „este în mâinile lui Dumnezeu”.
COMENTARII / 0