
Deciziile privind succesiunea în Francofonie au fost amânate cu un an, deoarece statele membre nu au reușit să ajungă la un consens. Președintele actual al organizației, Louise Mushikiwabo, fost ministru de Externe al Rwandei, va continua în funcție până în 2027.
Decizia marchează o primă pentru Organizația Internațională a Francofoniei, o organizație care, încă de la stabilirea postului de secretar general în 1997, a reușit mereu să-și stabilească conducerea prin consens.
Defecțiunea din ziua de astăzi privind alegerea noului conducător se bazează pe un context situat la mii de kilometri de Cambodgia, punctul de întâlnire al summitului de astăzi, în partea de est a Republicii Democrate Congo, unde conflictul dintre forțele armate congoleze și gruparea M23, susținută de Rwanda, a generat una dintre cele mai severe crize umanitare din continent.
Citește șiRomânia, realeasă în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru al nouălea mandat consecutiv. Rusia nu a obținut un loc
În ce mod a ajuns Cioloș prins între Rwanda și RD Congo?
Alegerile ce decid viitorul Francofoniei au fost influențate de tensiunile dintre Rwanda și Republica Democrată Congo, două state care se confruntă de mult timp atât pe frontul militar, cât și pe cel diplomatic.
Rwanda își dorea un al treilea mandat pentru Louise Mushikiwabo, fost ministru de Externe și actual secretar general al organizației. Republica Democrată Congo se opunea însă categoric. Autoritățile de la Kinshasa acuză Rwanda că sprijină rebelii M23, care controlează teritorii importante din estul țării, și considerau că realegerea lui Mushikiwabo ar fi echivalat cu o recompensă diplomatică pentru Kigali.
În încercarea de a preveni această divizare, Republica Democrată Congo a declarat că este dispusă să abandoneze candidatul său, Juliana Lumumba, fiica lui Patrice Lumumba, și să ofere sprijin pentru Dacian Cioloș.
România a inițiat o inițiativă diplomatică în sprijinul fostului premier, iar președintele Nicușor Dan a avut o discuție personală cu liderul congolez Félix Tshisekedi, în contextul summitului din Cambodgia.
Conform AFP, președintele francez Emmanuel Macron a pus în practică eforturi pentru a negocia un acord diplomatic. Rwanda a respins însă să scoată din cursă candidatul său înainte de summit.
În final, discuțiile s-au dovedit infructuoase, iar membrii statelor au optat să renunțe la organizarea unui vot secret.
Conform AFP, acordul prevede prelungirea mandatului lui Mushikiwabo cu un an și abandonul Rwandei de a prezenta un candidat la următoarea alegere.
Motivul pentru care Rwanda și Republica Democrată Congo se prăpădă într-un conflict regional.
Rivalitatea dintre Rwanda și Republica Democrată Congo are rădăcini adânci în istoria recentă a Africii Centrale și este legată de genocidul din Rwanda din 1994, de conflictele etnice, de controlul teritoriilor și de exploatarea uriașelor resurse minerale din estul Congo.
În anul 1994, în urma genocidului din Rwanda, aproximativ 800.000 de persoane, majoritatea etnicii tutsi, au suferit moartea, acțiune realizată de extremiști hutu.
În urma triumfului militar al armatei conduse de președintele rwandez Paul Kagame, un număr considerabil de oficiali ai vechiului regim și luptători hutu au scăpat peste frontieră, îndreptându-se spre estul Republicii Democratice Congo.
Printre grupările care au apărut ulterior se numără Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDLR), organizație armată care include elemente asociate autorilor genocidului.
Rwanda afirmă că prezența acestor combatanți în vecinătatea frontierelor sale constituie o amenințare directă pentru securitatea națională.
Pe de altă parte, autoritățile din Congo acuză orașul Kigaliul că se bazează pe argumentul securității pentru a interveni militar pe teritoriul Congolesei și pentru a susține grupări rebeli.
M23 este principalul actor în criza actuală, o mișcare rebelă care susține că protejează comunitățile tutsi și alte populații din estul Republicii Democrate Congo, însă este acuzată de multiple abuzuri împotriva civililor.
Experții ONU au înregistrat sprijinul militar oferit de Rwanda către gruparea M23, subliniind participarea trupelor rwandeze în zonele din Congo. Kigaliul a refuzat, de mai multe ori, aceste acuzații.
În anul 2025, grupul rebel M23 a inițiat o ofensivă de amploare și a preluat controlul asupra orașelor Goma și Bukavu, care reprezintă două dintre cele mai semnificative centre din regiunea estică a Republicii Democrate Congo.
În iunie 2025, Rwanda și RD Congo au semnat un acord de pace, facilitat de Statele Unite, însă aplicarea acestuia a rămas incompletă. Confruntările au persistat, iar reproșurile reciproce privind încălcarea obligațiilor au perpetuat riscul de escaladare.
În octombrie 2026, secretarul general al ONU a emis un raport în care avertiza că ostilitățile vor persista, că pozițiile rebelilor M23 se consolidă și că situația umanitare se deteriorează.
Un conflict regional nou ar putea atrage și alte țări limitrofe, în special Burundi.
Conexiunea cu Horațiu Potra. Românii s-au luptat împotriva rebelilor susținuți de Rwanda.
În Republica Democrată Congo, sute de români, recrutați prin rețelele orchestrate de Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze, au fost trimisi pentru a sprijini forțele guvernamentale.
Românii au desfășurat operațiuni de instruire, protecție și asistență militară pentru armata din Republica Democrată Congo, care se luptă cu rebeliile M23.
În fotografie, Horatiu Potra este adus sub escortă în România, alături de fiul său și nepotul, Alexandru Cosmin Potra și Dorian Potra, la Aeroportul Otopeni în joi, 20 noiembrie 2025. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO
Misiunea din Congo, condusă de Potra și de mercenarii săi, a intrat în atenția românilor odată cu intensificarea conflictului în jurul orașului Goma.
În luna ianuarie a anului 2025, odată cu atacul grupului rebel M23 asupra orașului, câteva sute de contractori români au rămas blocați în zona de luptă.
După căderea sediilor guvernamentale congoleze din Goma, aproximativ 290 de români au fost transferați prin Rwanda în urma unor operațiuni la care au colaborat autoritățile române și parteneri internaționali.
Fotografiile cu mercenarii români au circulat în întreaga lume la sfârșitul lunii ianuarie 2025, imediat după ce grupul rebel M23 a preluat controlul asupra orașului Goma, situat în estul Republicii Democrate Congo.
După căderea orașului, sute de contractori militari români, care luptaseră de partea forțelor guvernamentale congoleze, au fost nevoiți să se predea și să accepte evacuarea prin Rwanda, tocmai țara acuzată că îi sprijină pe rebelii împotriva cărora fuseseră angajați să lupte.
Imaginile și clipurile publicate de agenții internaționale prezentau români înghesuiți la punctul de frontieră Grande Barrière, situat între Goma și Gisenyi, cu bagajele alăturate, în timp ce autoritățile rwandeze îi supravegheau și îi inspectau.
Mineralele constituie o altă investiție colosală
În afara disputelor etnice și a problemelor de securitate, partea de est a Republicii Democrate Congo se situează printre zonele cu cele mai valoroase resurse minerale din glob.
În țară se găsesc rezerve semnificative de cobalt, coltan, cupru, aur și alte materii prime indispensabile pentru sectorul electronic, pentru fabricarea bateriilor și pentru tehnologiile de ultimă generație.
Dominația minelor, a rutelor comerciale și a punctelor de graniță constituie o sursă semnificativă de câștiguri pentru multiple grupări armate.
Organizațiile internaționale au semnalat că utilizarea ilegală a resurselor alimentă finanțarea conflictului și susține economia de război.
Acestea sunt completate de deficitele sistemului instituțional din Congo, confruntările dintre grupuri locale, conflictele privind proprietatea terenurilor și acțiunile armate ale țărilor limitrofe.
COMENTARII / 0