În contextul tensiunilor diplomatice generate de afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a adus în discuție, în mod public, ipoteza unei preluări „cu forța” a acestui teritoriu autonom situat în Arctica, Copenhaga a luat în considerare un scenariu extrem și a elaborat o strategie menită să facă orice intervenție militară americană costisitoare și greu de realizat, potrivit Le Figaro.
Presa daneză relatează, surse confirmate și de Financial Times, că militarii danezi dispuși în Groenlanda la începutul anului curent erau echipați nu doar cu încărcături explozive menite să dezactiveze infrastructura critică de aterizare a insulei, în special în localitățile Nuuk și Kangerlussuaq, ci și cu rezerve de pungi cu sânge destinate îngrijirii potențialilor traumatizați.
Nefiind niciodată confirmate în mod oficial de către Ministerul Apărării danez sau de guvernele din Copenhaga și Nuuk, aceste măsuri urmăreau să preîntâmpine o creștere a tensiunilor în conflictul dintre Washington și regatul scandinav, menținând în același timp canalele de comunicare diplomatică deschise, fără însă a le compromite în mod evident.
Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări
În cadrul unei serii de negocieri confidentiale purtate de Copenhaga cu Paris, Berlin și alte state europene, s-a discutat despre descurajarea Washingtonului de la a recurge la forță împotriva unei națiuni membre a Alianței Nord-Atlantice.
Un oficial european a exprimat pentru Financial Times o stare de îngrijorare extremă cu privire la evoluția nefastă a evenimentelor, subliniind gravitatea cu care au fost evaluate aceste amenințări în Europa.
Îngrijorările au crescut după acțiunea militară americană din
3 ianuarie
împotriva Venezuelei, care a reactivat temerile legate de interesul strategic al Statelor Unite pentru regiunea Arctica.
Într-o declarație surprinzătoare, s-a afirmat că Groenlanda se află într-o perioadă de latență.
”Groenlanda nu a dispărut. Doar doarme”
În urma acestui eveniment, Donald Trump a declarat că Statele Unite au o nevoie imperioasă de Groenlanda. În replică, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a afirmat că un astfel de atac din partea unui stat aliat NATO împotriva Danemarcei ar compromite securitatea postbelică. Ulterior, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a jucat un rol crucial în persuadarea liderului american, la Davos, pentru a accepta discuții menite să conducă la un acord care să respecte condițiile daneze și groenlandeze referitoare la suveranitatea insulei.
Ca răspuns la această provocare, un grup de națiuni europene, inclusiv Franța și Germania, au acordat sprijin Danemarcei la cererea acesteia, desfășurând trupe în Groenlanda sub masca unei manevre militare. Informații din partea DR au dezvăluit că inițial planificarea acestei operațiuni, care implica trimiterea de militari danezi și europeni, era prevăzută pentru mai târziu în an, însă a fost ulterior accelerată. Pentru consolidarea forțelor și descurajarea oricărei acțiuni unilaterale, alături de trupele daneze, au fost mobilizate și unități militare din Franța, Germania, Norvegia și Suedia.
În conformitate cu declarații ale unui înalt funcționar european, publicate în Financial Times, scopul urmărit era acela de a garanta că orice tentativă de a ocupa teritoriul va implica un cost uman și politic considerabil.
este incorect. Aici este varianta corecta:
Un înalt oficial european, intervievat de publicația Financial Times, a afirmat că scopul era să garanteze că orice încercare de ocupare va avea un „cost uman și politic foarte ridicat”.
Nici Ministerul Apărării din Danemarca, nici reprezentanții guvernelor danez și groenlandez nu au fost dispuși să ofere declarații publice în legătură cu aceste pregătiri. DR a menționat că, potrivit unor foști oficiali, regiunea arctică continuă să fie un punct sensibil. Un fost ministru danez a declarat pentru Financial Times:
„Groenlanda nu a dispărut. Doar doarme”
.
COMENTARII / 0