Danemarca vrea să distrugă pistele din Groenlanda din cauza SUA

În ianuarie 2026, Europa a fost aproape de o criză gravă, potrivit relatărilor Euractiv, care se bazează pe surse europene și articole din presa daneză, și care menționează că oficiali danezi și europeni au discutat posibilitatea unei intervenții militare a Statelor Unite în Groenlanda.

Copenhaga a luat în considerare inclusiv soluții radicale pentru a împiedica aterizarea forțelor militare americane pe insula din Arctica.
Măsuri explozive au fost transportate în Groenlanda cu scopul de a face dezoperare pistele de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq în cazul în care americanii ar fi inițiat operațiuni militare.
Acest scenariu a fost catalogat drept unul „de ultimă instanță”.

În cadrul unui scenariu de conflict deghizat într-un exercițiu desfășurat sub egida NATO, erau planificate pregătiri ample. Aceste manevre erau de fapt o acoperire pentru posibile operațiuni militare.

Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări

Se pare că pregătirile efectuate nu au avut un caracter pur simbolic.

În același timp cu mobilizarea militară, avioanele din Danemarca transportau provizii medicale, inclusiv sânge, ceea ce indica faptul că autoritățile se pregăteau pentru posibile consecințe grave.

În plus, avioanele de luptă F-35 au fost relocate și echipate cu armament, iar forțele militare din numeroase țări europene au fost desfășurate în Groenlanda, Franța fiind gata să mobilizeze sute de soldați, precum și resurse navale și aeriene de sprijin.

În cadrul manevrelor NATO „Arctic Endurance”, care au avut loc recent, s-a desfășurat o operațiune militară care, în esență, reprezenta o pregătire pentru un posibil scenariu de conflict.

Un punct de inflexiune a fost reprezentat de implicarea Statelor Unite ale Americii în situația din Venezuela.

La începutul lunii ianuarie 2026, după o intervenție militară efectuată de SUA în Venezuela, s-a înregistrat o creștere semnificativă a nivelului de tensiune.

Oficialilor europeni le-a devenit clar că administrația președintelui Donald Trump ar putea avea tendința de a folosi forța și în alte zone geografice.

În urma acestor evenimente, afirmațiile reiterate ale conducătorului american cu privire la achiziționarea Groenlandei au stârnit o îngrijorare deosebit de accentuată.

Semnalul de alarmă a fost tras după ce s-a făcut cunoscut că Statele Unite nu au exclus în mod expres posibilitatea de a recurge la forță pentru a-și asigura dominanța asupra regiunii, ceea ce a dus la o criză diplomatică fără precedent.

Arctica devine un punct focal pentru eforturile militare europene, care se concentrează pe desfășurarea de trupe și acordarea de sprijin militar în regiune, într-un context de creștere a tensiunilor.

O ripostă promptă a fost înregistrată la nivel european. NATO a desfășurat un număr semnificativ de trupe în Groenlanda, cu scopul de a preveni orice inițiativă izolată.

O inițiativă de mobilizare a fost orchestrată de Danemarca, care a reușit să obțină sprijinul unor aliați importanți, printre care se numără Franța, Germania, Suedia, precum și alte națiuni europene.

Simultan, o posibilă misiune specială a fost examinată de către NATO în regiunea arctică, NATO urmărind să stabilizeze situația din zonă.

Premierul danez a declarat că situația actuală este cea mai gravă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

„cea mai gravă criză de la Al Doilea Război Mondial”

Mette Frederiksen, în funcția de prim-ministru al Danemarcei, a caracterizat situația ca fiind extrem de complexă și a calificat-o drept cea mai dificilă problemă de politică externă cu care s-a confruntat țara în ultimele decenii.

O schimbare semnificativă de perspectivă a fost propusă de către conducătorul de la Copenhaga: percepția că Statele Unite nu mai reprezintă, în mod automat, principalul partener aliat al Danemarcei, această poziție fiind acum ocupată de către partenerii săi europeni și de Canada.

În urma unei intervenții la timp, o posibilă criză a fost împiedicată în ultimele clipe.

Reducerea tensiunilor a avut loc după ce Donald Trump a decis să nu mai dea curs amenințărilor de a folosi forța, ca urmare a presiunilor exercitate atât la nivel intern, cât și internațional.

Evenimentul a avut un impact semnificativ și de durată asupra relațiilor dintre Europa și Statele Unite, discuțiile despre independența strategică a Europei și protecția regiunii arctice fiind impulsionate, la fel și rolul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord într-un mediu geopolitic din ce în ce mai încărcat de tensiuni.

Nu există declarații directe

nu, aici nu e nimic:

Evenimentul a avut repercusiuni profunde și de lungă durată asupra legăturilor transatlantice. Discuțiile privind autonomia strategică europeană și întărirea securității în zona arctică au căpătat avânt. De asemenea, s-a reevaluat importanța NATO pe scena geopolitică, unde tensiunile sunt în creștere.