var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiA petrecut peste 20 de ani în închisoare, iar cazul său a devenit simbolul discriminării rasiale. Bărbatul care a înfruntat justiția americană a murit
ad.style.display = ‘block’;
The ad object’s style.position property is assigned the value ‘absolute’.
Se setează proprietatea CSS top a elementului ad la valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3890179″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/de-ce-ar-putea-fi-irlanda-cea-mai-mare-vulnerabilitate-a-apararii-europene-3890179″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Mult timp, Irlanda s-a considerat protejată de poziția sa geografică și departe de marile amenințări de securitate ale Europei. Însă prezența tot mai vizibilă a Rusiei în apropierea apelor sale schimbă această percepție și scoate la iveală o vulnerabilitate cu implicații pentru întregul continent, relatează The Guardian.
Scriptul utilizează googletag.cmd.push pentru a declanșa o funcție care, prin metoda googletag.display, afișează anunțul identificat prin div-gpt-ad-1534428397355-0.
Multă vreme, Irlanda a acordat puțină atenție mărilor care o înconjoară, o vastă zonă maritimă de zece ori mai mare decât suprafața sa terestră. Semnalele de alarmă au început să apară abia când o navă rusească de spionaj, Yantar, a intrat în apele irlandeze.
Acest vas, anunțat oficial ca navă de cercetare, se spune că poate monta echipamente de spionaj pe cabluri submarine și a manifestat prezența. În anul 2024, în Marea Irlandei, vasul a rămas deasupra unei conducte de gaze care leagă Irlanda de
În ultimele săptămâni, autoritățile irlandeze au remarcat, de asemenea, o creștere a numărului de nave din „flota din umbră” a Rusiei care traversează Atlanticul de Nord pentru a evita apele britanice și franceze, unde controalele au fost intensificate.
Conform oficialilor, apariția Rusiei în apele irlandeze sau în vecinătatea acestora evidențiază că Irlanda, care mult timp s-a considerat protejată de poziția sa geografică și lipsită de temeri, se află de fapt în prima linie. Amenințarea este amplă.
În adâncurile apei Irlandei se ascunde o miza colosală.
În Irlanda, corpurile de apă sunt supuse unui trafic intens, fiind traversate de rute maritime, conducte de gaze și cabluri transatlantice de internet. Această rețea de infrastructură a stimulat instalarea sediilor europene ale companiilor americane de tehnologie în țară.
În jur de 75% din cablurile transatlantice subacvatice traversează sau se apropie de zona economică exclusivă a Irlandei, un spațiu de 200 de mile marine în care statul deține drepturi suverane asupra resurselor naturale, iar dimensiunea sa este de șapte ori mai mare decât suprafața terestră. În această regiune, jurisdicția Irlandei este mai restrânsă, deși zona este mai extinsă.
Irlanda a preluat președinția rotativă a UE în această lună și a transmis un mesaj. Deși neutralitatea sa emblematică rămâne necontestată, perioada în care a omis să acorde atenție apărării s-a încheiat. Securitatea este una dintre prioritățile stabilite pentru cele șase luni în care Irlanda conduce Consiliul UE.
Irlanda va colabora cu alte state europene „în privința obiectivelor și priorităților comune pentru apărarea infrastructurii noastre critice și pentru a ne asigura că ne concentrăm asupra securității într-un sens mai larg”, le-a declarat jurnaliștilor, la începutul acestei luni, ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee. „Nu suntem imuni la nicio amenințare.”
Afirmația poate părea lipsită de spectaculozitate, însă semnalează o reevaluare a modului în care Irlanda abordează apărarea. În februarie, McEntee a publicat prima strategie maritimă din istoria Irlandei, care urmărește să pună capăt „orbirii maritime” a țări, percepției că securitatea privește exclusiv teritoriul terestru. Oficial, strategia urmărește să garanteze că Irlanda își poate apăra domeniul maritim, inclusiv infrastructura critică submarină. „Nu suntem imuni la nicio amenințare”, a declarat Helen McEntee, ministrul de Externe, care a publicat prima strategie maritimă a Irlandei.
Irlandei – punctul deficitar constă în faptul că cheltuielile pentru marină rămân
„minimaliste”
În anul 2025, administrația irlandeză a confirmat că dintr-o flotă cu opt nave, doar două erau funcționale, o situație cauzată parțial de o criză de personal. În primele zile ale acestei luni, atenția asupra neglijării armatei a fost amplificată când Zelenski a respins propunerea din Dublin de a expedia Ucrainei 27 de vehicule de luptă blindate ușoare.
„Costul reparării lor este mai mare decât valoarea pe care ar
Autoritățile din Irlanda afirmă că țara va aloca 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de apărare în intervalul 2026-2030, o creștere de 55% față de anii precedenți. De asemenea, guvernul susține că procesul de recrutare în marină a evoluat pozitiv, iar numărul de noi angajați a determinat o majorare de 12% a efectivelor în 2025 comparativ cu anul precedent.
În 2025, fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves l-a criticat dur pe președintele de atunci al Irlandei, Michael Higgins, după ce acesta criticase apelul „îngrozitor” al NATO pentru creșterea cheltuielilor ca răspuns la amenințarea rusă.
„Au acești oameni vreo urmă de conștientizare de sine, a geografiei lor privilegiate sau a oportunității de a face asemenea comentarii în condițiile în care beneficiază implicit de securitatea oferită de NATO?”
Ilves a declarat.
Irlanda este o națiune insulară, dar marea nu a constituat niciodată o prioritate politică pentru niciun guvern. În 1922, țara și-a obținut independența, însă britanicii au menținut controlul asupra apelor irlandeze până în 1938. Doar în 1946 a fost creată marină militară propriu-zisă.
Eoin McNamara, reprezentant al Institutului Finlandez pentru Afaceri Internaționale, menționează că
„securitatea națională tinde să fie foarte divizivă din punct de vedere politic în Irlanda, fără să aducă prea multe beneficii politice, adică voturi.”
În anul precedent, Catherine Connolly, o figură politică de orientare progresistă și un critic al NATO, a înregistrat o victorie clară și a preluat funcția de președintă a Irlandei. În faza de campanie, ea a pus în paralel bugetele militare ale Germania cu cele din anii 1930 și a exprimat îngrijorarea față de investițiile în armament și de
„militarizarea” UE
.
Potrivit unui sondaj recent realizat de More in Common, populația consideră că principalele provocări ale Irlandei sunt costul vieții, locuințele și imigrația. În domeniul politicii externe și securității, acestea nu se ridică ca probleme majore în rândul publicului: doar 5% dintre respondenți au menționat războiul din Ucraina, iar 4% s-a referit la apărarea.
„Există o presiune puternică din partea opiniei publice pentru concentrarea asupra acestor probleme interne, de zi cu zi”, a spus McNamara. Apărarea, a adăugat el, reprezintă „polița de asigurare a economiei”, făcând referire la șocul economic profund pe care l-ar putea provoca întreruperea cablurilor de internet sau energetice. „Nu cred că această idee a ajuns încă la nivelul opiniei publice.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0