De ce costă tot mai mult alimentele sănătoase în Europa. Ce arată un raport ONU privind subvențiile…

var ad = document.createElement(‘div’); ad.id = ‘AdSense’; Scriptul atribuie șirul ‘AdSense’ proprietății className a obiectului ad.Citește șiSUA și Grecia își întăresc cooperarea în domeniul securității....

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id = ‘AdSense’;

Scriptul atribuie șirul ‘AdSense’ proprietății className a obiectului ad.

Citește șiSUA și Grecia își întăresc cooperarea în domeniul securității. Noul mecanism anunțat de Marco Rubio la Atena

ad.style.display = ‘block’;

The ad element’s style.position is set to ‘absolute’.

Proprietatea top a obiectului ad este setată la ‘-1px’ în stilul său, așa cum se evidențiază în codul ad.style.top = '-1px';.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3871873″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/de-ce-costa-tot-mai-mult-alimentele-sanatoase-in-europa-ce-arata-un-raport-onu-privind-subventiile-agricole-ale-ue-3871873″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

36% a reprezentat creșterea prețurilor pentru o alimentație sănătoasă în Europa în intervalul 2021–2025, depășind rata medie globală de scumpire, conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite. Documentul indică că, pe lângă inflație și efectele războiului din Ucraina, modul în care Uniunea Europeană distribuie subvențiile agricole a contribuit la majorarea costurilor pentru fructe, legume și alte alimente esențiale unei diete echilibrate.

Ajutorul financiar acordat fermelor de animale și culturilor de cereale a alimentat o majorare a costurilor fructelor și legumelor, ceea ce a îngreunat accesul cetățenilor la o dietă sănătoasă, conform unui studiu al Organizației Națiunilor Unite menționat de POLITICO.

În intervalul 2021–2025, prețul unei diete sănătoase în Europa a înregistrat o creștere de 36%, potrivit raportului anual State of Food Security and Nutrition, lansat marți de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Chiar dacă inflația, alimentată de pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina și, probabil, de criza din Orientul Mijlociu, a generat o creștere a prețurilor alimentelor în ansamblu, autorii raportului afirmă că și strategiile agricole au jucat un rol în această tendință. Conform FAO, subvențiile concentrate în principal pe culturile de cereale și pe industria cărnii au determinat ca producția de legume, fructe și leguminoase să devină mai scumpă în comparație.

Acest fenomen se aliniază cu conceptul de

taxare indirectă

, afirmă David Laborde, unul dintre autorii raportului și directorul pentru economie agroalimentară al FAO.

Politica Agricolă Comună se regăsește printre factorii care contribuie la această problemă.

Raportul indică faptul că subvențiile directe acordate prin Politica Agricolă Comună (PAC), program prin care Uniunea Europeană sprijină agricultura încă din anii 1960, contribuie parțial la această situație. PAC reprezintă unul dintre cele mai mari programe de finanțare ale UE.

David Laborde susține că lipsa finanțării pentru cercetare și inovație produce un efect și mai puternic asupra scăderii costurilor de producție ale fructelor și legumelor, culturi ce implică un volum mare de muncă manuală.

„Acest lucru a crescut productivitatea în unele sectoare. Dar nu am făcut aproape nimic pentru leguminoase și fasole”

a spus el.

Conform metodologiei FAO, un european obișnuit ar trebui să cheltuiască aproximativ 3,97 dolari pe zi pentru a beneficia de o alimentație sănătoasă, o sumă care a crescut cu un dolar față de 2021. În Europa, această creștere depășește media globală, unde costul unei alimentații echilibrate a crescut cu 25% în aceeași perioadă.

Conform raportului, fructele, legumele și leguminoasele constituie aproape 60% din cheltuielile unei mese sănătoase, în timp ce cerealele, cum ar fi grâul sau orezul, aduc doar 13% la costul total.

În întreaga lume, majoritatea subvențiilor agricole continuă să fie alocate pentru cereale, zahăr, produse lactate, carne de vită și culturile destinate hranei animalelor.

FAO solicită investiții și schimbarea priorităților.

Un raport publicat în jurnalul Nature indică faptul că 80% din fondurile alocate agricultorilor din Uniunea Europeană sunt canalizate în mod direct către creșterea animalelor sau la producția de furaje.

Conform lui Laborde, actualul sistem de subvenții, care se bazează pe suprafața cultivată, reduce atractivitatea pentru fermieri de a produce legume destinate consumului uman.

În afară de redirecționarea subvențiilor către producătorii de fructe și legume, FAO sugerează ca Europa să aloce fonduri suplimentare pentru tehnologii și inovații ce pot diminua volumul de muncă manuală în acest domeniu.

Alte sugestii presupun diminuarea risipei alimentare, susținerea fermierilor prin ușurarea accesului la îngrășăminte și alte materiale agricole, precum și sporirea transparenței prețurilor pe tot parcursul lanțului alimentar.

Următoarea confruntare: Politica Agricolă Comună în perioada post-2028

Recent, Comisia Europeană a lansat un Plan de acțiune pentru proteine care vizează, în principal, diminuarea dependenței continentului de importurile de furaje și, în același timp, promovarea cultivării leguminoaselor destinate consumului uman.

În ciuda altor aspecte, alocarea bugetară a acestor inițiative va fi determinată de discuțiile ce vor avea loc în legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028 – 2034, considerată una dintre cele mai semnificative dezbateri europene ale anilor ce urmează.

David Laborde afirmă că autoritățile europene ar trebui să abandoneze metodele tradiționale și să implementeze soluții inovatoare.

„Europa și-a construit sistemul de subvenții agricole din motive istorice, foarte diferit de obiectivul actual de a asigura populației cantități mari de fructe și legume”, a spus el.

Comisia Europeană a refuzat să ofere comentarii privind concluziile raportului FAO. Într-o declarație, un portavoce al instituției a menționat că executivul european nu va decide ce ar trebui să consume cetățenii.

Planul de acțiune pentru proteine a fost detaliat de către Comisia, care a subliniat că acesta conține măsuri menite să sprijine consumatorii în luarea deciziilor informate. Printre acestea se numără etichetarea clară a originii produselor, introducerea unor criterii de sustenabilitate în achizițiile publice și inițierea unor campanii de informare care evidențiază avantajele consumului de leguminoase.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0