Consecințele conflictului din Ucraina au reprezentat un șoc pentru segmentele influente ale societății rusești, care nu anticipaseră repercusiunile nefaste ale războiului asupra intereselor economice și prestigiului național.
Elita rusă a reușit însă să treacă peste această stupefacție inițială.
Analiza publicată în The Moscow Times relevă că regimul a fost conceput astfel încât orice persoană cu putere din interiorul său, fie un oficial guvernamental sau un oligarh, care ar încerca să inițieze schimbări, riscă să-și piardă statutul privilegiat.
Rezultatele acţiunilor întreprinse de ţările occidentale pentru a grăbi o schimbare în Rusia au fost contradictorii.
În timp ce anumite sectoare ale economiei, sistemul financiar şi industrii specifice, precum şi oligarhii au suportat consecinţele unor sancţiuni deosebit de severe, nu toate domeniile au înregistrat aceeaşi amploare de impact.
Moscova nu a înregistrat modificări semnificative în comportamentul său, Occidentul fiind criticat pentru lipsa unor criterii clare de ridicare a sancțiunilor.
Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite
O consecință neașteptată a sancțiunilor a fost aceea că ele au întărit poziția unei părți considerabile a clasei politice dominante rusești în jurul Vladimir Putin.
Se credea că odată cu Rusia apropiindu-se de un posibil triumf în conflictul din Ucraina, avea să se ajungă la un acord esențial cu Statele Unite și Europa.
Nu există text direct citat
Această percepție a predominat în rândul multor persoane.
Donald Trump a revenit la Casa Albă cu o promisiune care a părut inițial să deschidă calea către un acord favorabil Kremlinului pentru Kiev. Însă, lucrurile nu au luat această întorsătură, iar conflictul, măsurile punitive și opoziția militaro-politică dintre Rusia și Occident persistă.
În ciuda așteptărilor, Rusia se confruntă cu dificultăți în atingerea scopurilor sale într-un conflict cu un oponent considerabil mai slab. Limitările capacităților sale militare sunt din ce în ce mai evidente.
De mult timp, Kremlinul a nutrit convingerea că un conflict cu Occidentul va consolida poziția Rusiei pe termen lung. Însă, în prezent, se observă o deteriorare evidentă a situației economice a țării, odată cu estomparea avantajelor inițiale generate de economia de război. O serie de experți anticipează că economia Rusiei se îndreaptă acum spre o perioadă de decelerare economică de durată.
Se știe de mult timp că Rusia se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor sale într-un conflict cu un oponent considerabil mai slab. În cel de-al cincilea an de luptă, această realitate a devenit imposibil de negat, chiar și în interiorul sistemului.
Putin nu mai este perceput de elita rusă ca fiind un lider cu o direcție clară pentru națiunea sa. Semnele de nemulțumire au devenit vizibile chiar și printre adepții săi cei mai fideli.
Se observă o scădere semnificativă a popularității lui Putin conform sondajelor prezentate de anumite publicații, în mod normal aliniate cu interesele Kremlinului.
Nu este cazul să facem declarații
nu sunt prezente însă în acest paragraf.
Schimbarea de ton în mass-media, care în mod tradițional a sprijinit regimul, poate indica semne ale unor nemulțumiri în societatea rusă.
Această evoluție ar putea fi un indiciu al instabilității din Rusia.
din Rusia a scăzut considerabil poate fi interpretat ca un simptom al instabilității din Rusia.
Centralizarea puterii în Rusia nu este, neapărat, pe punctul de a fi contestată de o opoziție structurată intern.
Sistemul de guvernare rus este în continuare caracterizat prin represiune și o accentuată centralizare a puterii.
În cazul în care prestigiul celui care conduce un regim autoritar începe să se estompeze, cei mai fideli susținători ai săi pot ajunge să aibă dubii cu privire la viitorul țării și la stabilitatea modelului actual de guvernare.
În lipsa unui climat de încredere, orice efort de a iniția o acțiune concertată împotriva regimului este sortit eșecului.
Transformarea nemulțumirilor în schimbări politice concrete depinde de mai mulți factori, printre care voința politică și existența unor structuri organizatorice eficiente.
O condiție esențială pentru astfel de schimbări este sentimentul că există o alternativă viabilă la starea actuală.
Cauzele materiale sunt necesare, dar insuficiente în sine pentru a declanșa o schimbare politică semnificativă.
Pentru ca nemulțumirile să se traducă în acțiuni politice, este nevoie și de mecanisme de organizare care să canalizeze eficient aceste nemulțumiri.
Elementele cheie sunt absente din rândul elitei rusești.
În Rusia, toți oficialii și oamenii de afaceri influenți sunt preocupați de faptul că sunt supravegheat și că activitatea lor este monitorizată, situație care face ca încrederea să dispară complet.
În aceste condiții, încrederea devine o resursă imposibil de găsit, ceea ce face ca orice încercare de a pune în mișcare o
acțiune coordonată
sau un complot îndreptat împotriva regimului să fie sortită eșecului.
O dilemă majoră apare din cauza inexistenței unei opțiuni viabile alternative. Rusia este prinsă într-un conflict ca rezultat direct al strategiei de menținere a status quo-ului puterii. Încetarea ostilităților ar conduce inevitabil la diminuarea puterii și controlului, perspectivă pe care regimul actual o consideră inacceptabilă. În acest context, elita rusă se confruntă cu o situație paradoxală.
Transformarea regimului într-o entitate și mai represivă are loc concomitent cu accentuarea presiunii asupra societății și a oamenilor de afaceri, restricționarea accesului la internet și limitarea libertăților individuale, în contextul în care atribuțiile serviciilor de securitate sunt din ce în ce mai extinse.
Normalizarea dezvoltării economice este împiedicată de circumstanțele actuale, care sunt în contradicție flagrantă cu interesele atât ale clasei conducătoare rusești, cât și ale populației în general.
În mod evident, rămâne o incertitudine majoră privind modul în care aceste elemente de susținere ar putea fi atenuate fără să se compromită stabilitatea actualului sistem de guvernare, care se menține în funcțiune exclusiv datorită acestor pilonii de bază.
Procesul de tranziție a puterii în Rusia, dacă va avea loc, va reprezenta o perioadă extrem de periculoasă și imprevizibilă.
Putin ar putea fi înlăturat de la putere, aparent, printr-o abordare care să păstreze intactă restul configurației actuale.
Înlăturarea sa fără modificarea ordinii existente ar fi, la prima impresie, o posibilă soluție.
Regimul lui Putin se confruntă cu o problemă complexă, deoarece nu se bazează exclusiv pe Putin, ci mai degrabă pe o structură de interese și loialități care gravitează în jurul său. În cazul în care figura centrală este eliminată, înlocuirea sa imediată cu o altă persoană se dovedește a fi o sarcină imposibilă, datorită rețelei complexe de dependențe pe care o are.
Situația actuală din Rusia este distinctă de cea din Uniunea Sovietică sub conducerea lui Stalin și de China lui Mao. În ambele cazuri, partidele comuniste funcționau cu mecanisme de conducere colectivă care au menținut coerența internă a partidului, ceea ce a împiedicat prăbușirea imediată a regimurilor după decesul liderilor respectivi.
În Rusia actuală, Putin deține o poziție dominantă, iar Partidul Rusia Unită care este la guvernare, în realitate, reprezintă doar o prelungire a puterii sale personale. Acest partid nu are capacitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării în mod autonom, fiind complet dependent de președinte și incapabil să funcționeze independent de Putin.
Sistemul politic rus se caracterizează printr-o dependență critică de figura liderului, similară cu structura de putere a Germaniei naziste sub regimul fascist, unde legitimitatea întregului sistem este condiționată de prezența și autoritatea acestuia. Înlăturarea liderului are drept consecință prăbușirea întregului sistem.
Procesul de tranziție a puterii în Rusia este destinat să fie extrem de periculos și imprevizibil, fiindcă orice schimbare în conducerea țării va avea loc într-un mod inevitabil.
Reîntoarcerea Rusiei la valorile lumii contemporane nu poate avea loc decât în urma destrămării regimului actual de putere. Schimbarea regimului este considerată un pas esențial pentru reintegrarea Rusiei în societatea modernă. Înfrângerea regimului actual este văzută ca o condiție necesară pentru ca Rusia să se reîncorporeze în lumea modernă.
Există o incompatibilitate fundamentală între scopul regimului actual și coexistența unei Ucraine independente, a unor raporturi armonioase cu lumea occidentală și chiar și a unei evoluții echilibrate a propriei națiuni.
Regimul actual se confruntă cu o dilemă internă profundă.
Circumstanțele actuale demonstrează că obiectivele regimului sunt ireconciliabile cu existența unei Ucraine suverane, cu relații pașnice și dezvoltarea normală a propriei țări.
Regimul de putere instaurat de Putin se bazează pe o căutare permanentă a unui inamic extern.
Schimbarea liderului nu va duce la modificarea acestei strategii.
Fără o reformă profundă a întregului sistem, Rusia este probabil să repete același tip de crize, aceeași agresiune externă și aceeași degradare internă.
O strategie proactivă din partea Occidentului în ceea ce privește viitorul Rusiei ar fi mult mai eficientă decât abordarea pasivă actuală, afirmă Boris Bondarev, fostul diplomat rus care a demisionat ca urmare a dezacordului său cu privire la invazia rusă în Ucraina, decizia sa fiind motivată de opoziția la această acțiune militară.
Schimbarea modelului de conducere din Rusia, care să favorizeze progresul instituțional și participarea la lumea contemporană, nu poate avea loc decât dacă actualul regim este răsturnat și dacă sunt sprijinite facțiunile interne rusești care susțin abandonarea doctrinei mobilizării, militarizării și extractivismului. Înfrângerea regimului actual și sprijinirea grupurilor interne care promovează schimbarea sunt condiții esențiale pentru această tranziție.
În cadrul elitei ruse actuale, există probabil persoane care visează la o schimbare a sistemului, fiind motivate de perspectiva de a conserva o parte din puterea lor în cazul în care Putin nu mai este la conducere.
Nu este clar dacă această posibilitate îi va face pe reprezentanții elitei să acționeze.
Într-o Rusie post-Putin, unii reprezentanți ai elitei actuale speră probabil să-și mențină influența.
Putin și sistemul său trebuie să sufere o înfrângere controlată, nu o cădere haotică care ar putea destabiliza un stat nuclear.
Regimul său reprezintă o amenințare majoră nu numai pentru Ucraina și Europa, ci pentru întreaga securitate internațională, inclusiv pentru Rusia însăși, susține Bondarev.
O prăbușire haotică ar putea avea consecințe nefaste, de aceea e nevoie de o abordare care să ducă la destructurarea regimului.
COMENTARII / 0