Ascensiunea economică a Poloniei, de la penuria ultimilor ani ai comunismului la statutul de una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii, este descrisa într-un amplu reportaj din The Guardian. Schimbarea este vizibilă chiar în centrul Varșoviei. Turnul Varso, înalt de 310 metri, domină Palatul Culturii și Științei, construit în perioada stalinistă.
Reprezentanții companiei proprietare a zgârie-norului consideră că diferența de înălțime reprezintă călătoria Poloniei de la regimul comunist la o economie contemporană. Totuși, evoluția nu se reflectă exclusiv în clădiri impresionante.
De la cinci ore petrecute în fața cozii pentru mâncare până la o economie ce depășește 1.000 de miliarde de dolari.
Citește șiVideo Kremlinul speră la o nouă întâlnire între Putin și Trump
Marcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe, povestește că în anii 1980 se aștepta până la cinci ore după terminarea cursurilor pentru a achiziționa unt și carne. În acea perioadă, Polonia se afla într-una dintre cele mai dure etape ale regimului comunist, caracterizată de legea marțială și de lipsurile economice.
Marcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe, apare în fotografie. Sursa foto: X
Mișcarea Solidaritatea, formată în jurul muncitorilor din șantierele navale de la Gdańsk, a contribuit decisiv la schimbările politice care au dus la prăbușirea regimului. După 1989, Polonia a început tranziția către economia de piață, a aderat la NATO în 1999 și la Uniunea Europeană în 2004.
Conform publicației The Guardian, cifra venitului național a înregistrat în anul precedent un prag de peste 1.000 de miliarde de dolari, situând Polonia în rândul celor douăzeci de economii cu cea mai mare valoare din lume. Între timp, nivelul de câștig al cetățenilor polonezi a reușit să recupereze o porțiune semnificativă a diferenței cu țările occidentale.
Polonezii își reîncep drumul spre țară, plecând din Marea Britanie. România este bine conștientă de problemă plecărilor.
În ultimele decenii, milioane de cetățeni polonezi au căutat remunerații superioare în Germania, Marea Britanie și alte economii occidentale. Odată cu aderarea la UE, deplasarea forței de muncă a evoluat într-o trăsătură definitorie a economiei poloneze, un fenomen care este familiar și în România.
În prezent, orientarea se modifică. Conform informațiilor furnizate de The Guardian, de la 2021, fiecare an, numărul de polonezi care au părăsit Regatul Unit a fost în jur de două ori mai mare decât cel al colegilor care au intrat acolo.
Participanții la un marș organizat în cadrul Zilei Libertății, desfășurat în Varșovia, Polonia, pe data de 28 martie 2026. Fotografie realizată de Beata Zawrzel / Anadolu/ABACAPRESS.COM
În 2024, Germania a raportat pentru prima dată un număr mai mare de rezidenți străini care s-au relocat din Germania către Polonia decât în sensul invers. Această tendință nu implică că toți emigranții polonezi se întorc, ci evidențiază că Polonia a devenit o destinație mai atrăgătoare pentru carieră și trai.
Învățămintele poloneze și relevanța locurilor de muncă
Două arhitecți polonezi, subiectul unui interviu realizat de o publicație britanică, s-au dedicat ani întregi în Londra înainte de a se întoarce la Varșovia. Acum participă la proiecte la nivel internațional din capitala Poloniei, printre ele dezvoltarea noului aeroport al orașului.
Unul dintre beneficiile întoarcerii este capacitatea de a presta servicii pentru clienți internaționali fără a fi nevoit să trăiești într-o metropolă occidentală costisitoare. În cazul României, unde migrația a impactat multe familii și diverse sectoare economice, exemplul Poloniei evidențiază semnificația locurilor de muncă bine remunerate și a oportunităților profesionale generate local.
Fotografia surprinde aeroportul din Varșovia. Sursa: X/Gregory Pacyk
Salariile s-au ridicat în mod impresiv. Varșovia a înregistrat un avantaj față de Roma și Lisabona în ceea ce privește un indicator semnificativ.
Conform publicației The Guardian, expansiunea economică a Poloniei a influențat și veniturile lucrătorilor, iar salariul mediu pe lună a înregistrat o creștere de peste trei ori în valoare nominală de la 2004, ajungând în anul precedent la 8.904 zloți, echivalentul a aproximativ 1.723 lire sterline.
În Varșovia, salariul net lunar a crescut cu 120% din 2016, potrivit datelor Deutsche Bank citate de publicația britanică. Capitala Poloniei a depășit astfel Roma și Lisabona la acest indicator.
Prosperitatea a adus și creșteri de prețuri. Conform analizei publicate de The Guardian, o masă pentru doi în Varșovia depășește acum costul din Tokyo, iar prețul unui cappuccino a crescut de două ori. Această escaladare a cheltuielilor afectează în mod deosebit cetățenii cu venituri reduse, în timp ce investițiile și dezvoltarea sectorului imobiliar modifică peisajul cartierelor capitalei.
România și Polonia: cât de semnificativă este, în realitate, diferența de prosperitate.
Compararea celor două state se dovedește mai subtilă decât arată dimensiunea economiei poloneze. România și Polonia au traversat comunismul, s-au alăturat NATO și Uniunii Europene și au beneficiat de investiții străine și de accesul la piața europeană.
Polonia dispune de o populație și de o economie mai vaste, motiv pentru care o comparație directă a PIB-ului total nu indică standardul de viață al locuitorilor. Conform datelor Eurostat din 2025, PIB-ul pe cap de locuitor, corectat pentru diferențele de preț, se situează la aproximativ 81% din media UE în Polonia și la 78% în România. Astfel, diferența dintre cele două țări se ridică la numai trei puncte procentuale pentru acest indicator.
Compararea nu implică faptul că salariile, infrastructura sau perspectivele profesionale sunt egale. PIB-ul pe locuitor, calculat în termeni de putere de cumpărare, reflectă activitatea economică în raport cu populația și nivelurile de preț, nu cu venitul efectiv obținut de fiecare angajat. Polonia se evidențiază prin dimensiunea sa economică, creșterea companiilor cu prezență internațională și dorința de a deveni un hub tehnologic regional.
Investiția de un miliard de dolari se focalizează pe tehnologie și inteligență artificială.
Un factor esențial în schimbarea economică a Poloniei constă în trecerea de la producție dependentă de forță de muncă relativ ieftină către activități cu valoare adăugată mai mare. În decurs de mulți ani, firme globale au canalizat capital în Polonia datorită costurilor reduse și a disponibilității angajaților calificați.
Prețul mediu al forței de muncă a atins 19,10 euro pe oră, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din nivelul Germaniei și Franței, iar avantajul competitiv se diminuează. Rafał Brzoska, fondatorul InPost, susține că următorul pas al creșterii trebuie să se bazeze pe productivitate, tehnologie, energie mai accesibilă și reglementări mai eficiente.
Polonia: CD Projekt Red se numără printre cele mai renumite studiouri de jocuri la nivel mondial. Sursa foto: X/CD PROJEKT RED
Polonia elaborează un fond de capital de un miliard de dolari, finanțat prin resurse publice și private, destinat antreprenoriilor tehnologice și firmelor din sectorul
Un alt exemplu este CD Projekt Red, compania responsabilă pentru dezvoltarea jocurilor The Witcher și Cyberpunk 2077. În anii 1990, firma a pornit prin importul și vânzarea jocurilor create în Statele Unite. În prezent, se luptă pe plan global pentru a atrage programatori, designeri și alți experți.
Creșterea economică a Poloniei vine cu costuri: prețuri mai ridicate la locuințe, creșterea inegalităților și apariția tensiunilor politice.
Crecerea economică nu a scos dispariția problemelor sociale. Revista The Guardian evidențiază cum prețurile ridicate exercită presiune asupra cetățenilor cu venituri reduse și cum investițiile în imobiliare, împreună cu diferențele de venit, generează tensiuni. În Polonia, există și conflicte politice între președintele naționalist Karol Nawrocki și guvernul liberal condus de Donald Tusk.
În același timp, națiunea alocă resurse semnificative pentru apărare și securitate energetică, într-un cadru regional marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Pentru Polonia, situată pe flancul estic al NATO, creșterea economică devine din ce în ce mai dependentă de securitatea națională. Aceeași interdependență între investiții, infrastructură, apărare și stabilitatea regională se aplică și pentru România, care se confruntă
COMENTARII / 0