Conform unui raport oficial PISA, OECD indică faptul că aproape 25% dintre elevii de 15 ani din statele membre nu posedă competențe fundamentale în matematică, citire și științe.
Rezultatele testelor PISA 2025 au provocat un șoc în marile puteri europene, înregistrând un minim istoric pentru Franța, Germania și Olanda. Conform The Conversation, experții subliniază că utilizarea constantă a telefoanelor reprezintă principalul factor. Datele indică faptul că timpul petrecut pe ecrane a diminuat atenția, înlocuind cititul aprofundat cu derularea rapidă.
Distragerea digitală influențează în mod direct instituțiile de învățământ. Mai mult de un sfert dintre elevi afirmă că mulți colegi se lasă distrași de aparate în timpul orelor de științe. Utilizarea excesivă a inteligenței artificiale generează noi vulnerabilități, diminuând capacitatea tinerilor de a-și dezvolta gândirea independentă atunci când aceasta este înlocuită de efortul cognitiv, conform The Guardian.
Citește șiVideo Kremlinul speră la o nouă întâlnire între Putin și Trump
Deficitul persistent de cadre didactice constituie o cauză structurală a recesiunii. Sindicatele subliniază că nivelul de citire nu se ridică în timp ce orele sunt suspendate, iar personalul necalificat preia locurile vacante. Volumul imens de sarcini împinge rapid cadrele experimentate să părăsească sistemul.
În Uniunea Europeană, 4 din 10 profesori au vârsta peste 50 de ani, iar sub 8% sunt sub 30 de ani. Lipsa de atractivitate a carierei, datorată salariilor sub media internațională, contribuie la o criză profundă a resurselor umane
Statutul socio-economic continuă să fie un factor decisiv în rezultatele educaționale ale țărilor europene. În Germania, de exemplu, numai 2% dintre elevii din familii cu venituri reduse
Secretarul general al organizației, Mathias Cormann, cere un sprijin mai bine direcționat pentru școlile defavorizate, avertizând asupra clivajelor din societate.
În același timp, 25% dintre elevii privilegiați din Germania ating competențe mari.
Reformele repetitive ale curriculei, care au omis competențele fundamentale pe parcursul decadelor, au marcat profund sisteme precum cea finlandeză, celebrată la nivel mondial. Specialiștii reproșează transformarea lecturii într-o colecție de trucuri mecanice, în loc să încurajeze obiceiuri de citire profundă, esențiale pentru orientarea în societatea informațională contemporană.
Deficitul de finanțare guvernamentală și instabilitatea perturbă sistemul de învățământ primar. În Franța, o serie de opt miniștri în zece ani a cauzat anulări repetate ale politicilor.
„Este îngrijorător, dar din păcate nu este o surpriză”, a declarat ministrul francez al educației, Édouard Geffray.
În urma datelor oficiale ale PISA 2025, sistemul educațional român a suferit o nouă scădere, poziționându‑se pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană. În comparație cu anul 2022, elevii din România au obținut performanțe mai slabe în domeniile Matematică, Științe și Lectură, iar în noua probă de competențe computaționale s-au situat sub media internațională.
Experții de la World Vision România atrag atenția că datele descriu o realitate alarmantă: 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de bază la Matematică, 48% la Lectură și 46% la Științe. Performanțele de vârf sunt aproape inexistente, doar 1% dintre adolescenți atingând nivelurile ridicate de cunoștințe la Lectură. Analiza subliniază că statistica oficială îi surprinde doar pe tinerii înscriși în sistemul de învățământ, ignorându-i complet pe copiii care au abandonat deja școala înainte de vârsta de 15 ani.
Profesorul universitar Dragoș Iliescu a explicat, la Interviurile Libertatea, că responsabili pentru educarea copiilor au fost și rămân atât părinții, cât și școala. Printre cauzele care au condus la un nivel atât de ridicat de analfabetism funcțional în rândul elevilor români abia intrați la liceu s-au numărat inechitatea uriașă dintre nivelul economic al familiilor din mediul urban și cel rural, lipsa unor măsuri eficiente de atenuare a lacunelor educaționale după testările naționale, dar și pierderile masive acumulate de elevi în timpul pandemiei de Covid-19, între 2020 și 2022.
COMENTARII / 0