var ad = document.createElement(‘div’);
Se atribuie ad.id valoarea ‘AdSense’.
Se atribuie proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.
Citește șiPrimarul Kievului le recomandă unor locuitori să plece temporar din Capitală: „Este o chestiune de supraviețuire”
ad.style.display = ‘block‘;
ad.style.position = ‘absolute’;
The script assigns the value ‘-1px’ to the top style of the ad element.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3886579″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/descoperire-arheologica-spectaculoasa-in-amazon-sute-de-geoglife-dezvaluie-amploarea-unei-civilizatii-vechi-de-2-500-de-ani-3886579″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/descoperiri”}
LIDAR a fost folosit într-o nouă investigație care a măsurat distanțele cu impulsuri laser și a generat hărți tridimensionale ale reliefului. În pădurea tropicală amazoniană, extrem de densă, cercetătorii au identificat sute de construcții de pământ realizate de o civilizație misterioasă de aproximativ doi milenii în urmă, anunță Live Science.
Prin utilizarea tehnologiei de scanare laser pentru a examina sub stratul dens al pădurii tropicale amazoniene, cercetătorii arheologi au identificat sute de structuri antice din pământ, construite de o societate complexă și misterioasă cu peste doi milenii în urmă, potrivit unui nou studiu.
O civilizație antică, denumită Aquiry, a fost identificată în Brazilia acum 2.500 de ani. În urma analizei unui volum considerabil de lucrări de terasament, numite geoglife
„Culturile și societățile care alcătuiau civilizația Aquiry împărtășeau o viziune comună asupra lumii și au construit centre ceremoniale sub o varietate de forme geometrice monumentale, caracterizate prin șanțuri adânci și terasamente exterioare înalte, cunoscute în mod obișnuit drept geoglife amazoniene”
Martti Pärssinen, profesor de arheologie la Universitatea din Helsinki, a transmis această declarație printr-un e-mail către Live Science.
În total, 396 geoglife noi au fost identificate prin LIDAR.
În noul studiu, publicat miercuri (29 iulie) în revista Nature, Pärssinen și coautorii săi au prezentat rezultatele cercetării efectuate pe o suprafață de aproape 1.740 de mile pătrate (4.500 de kilometri pătrați) de pădure tropicală amazoniană, care a scos la iveală 396 de geoglife noi și le-a permis să estimeze întinderea geografică a civilizației Aquiry.
Pärssinen a investigat lucrările de terasament geometric din statul brazilian Acre de peste două decenii. În anul 2021, el a oficializat termenul „Aquiry” pentru această civilizație antică și multiculturală, alegând numele în legătură cu râul Acre, care își are originea în Peru și Bolivia și traversează teritoriile actuale Acre și Amazonas din Brazilia. Termenul „Aquiry” semnifică „râul caimanilor” în limba arawak, folosită de poporul indigen.
Datorită densității extreme a coroniunelor pădurii tropicale, investigațiile arheologice din regiune au rămas restrânse. Potrivit cercetării, cea mai mare parte a probelor legate de civilizația Aquiry a fost obținută prin scanări aeriene cu lidar și laser ale geoglifelor monumentale realizate în perioada 600 î.Hr.–850 d.Hr. Populația trăia în case lungi, multifamiliale, înconjurate de lucrări de terasament și își cultiva plantele, printre care porumbul și dovleacul.
„Conform tradițiilor orale ale populației locale, centrele Aquiry au fost construite pentru a consolida relațiile dintre comunități” și cu ființe importante din lumea de dincolo, a afirmat Pärssinen. Aceste centre serveau, de asemenea, ca locuri de adunare și de luare a deciziilor politice și le permiteau căpeteniilor să-și demonstreze generozitatea, a adăugat el.
1.700 de geoglife au fost recunoscute de arheologi până în prezent, însă experții susțin că cifra reală ar fi mult mai mare, estimând existența a peste 20.000 de construcții de pământ ale civilizației Aquiry care rămân neexplorate în zone încă necunoscute. Bazându-se pe o medie de 300 de persoane necesare pentru construirea și întreținerea fiecărui geoglif, cercetătorii au calculat că civilizația Aquiry ar fi atins un apogeu demografic cu între 1,25 milioane și 3 milioane de oameni în perioada 100 și 300 d.Hr.
Conexiuni cu Liniile Nazca
Geoglife similare, datând din perioada cuprinsă între 200 î.Hr. și 500 d.Hr., au fost descoperite în Peru. Cunoscute sub numele de Liniile Nazca, aceste lucrări de terasament au forma unor animale, oameni, plante și figuri fantastice, pe lângă motivele geometrice. Nazca erau o societate regională interconectată de agricultori precoloniali care au reușit să supraviețuiască într-o regiune geografică inospitalieră, dar locuiau la aproximativ 1.050 de mile (1.700 de kilometri) distanță de Aquiry.
„Geoglifele de la Nazca reprezintă un fenomen diferit și probabil nu aveau nicio legătură cu civilizația Aquiry”, a spus Pärssinen. „Cu toate acestea, în ambele cazuri, drumurile și liniile drepte, precum și formele și motivele geometrice, se apreciază cel mai bine din aer.”
Descoperirea a mii de geoglife în zona sud-vestică a Amazonului forțează arheologii să-și reexamineze teoriile privind civilizațiile precoloniale și dezvoltarea urbană, dar generează și întrebări legate de destinul poporului Aquiry.
„Nu știm de ce geoglifele au fost abandonate brusc între anii 850 și 950 d.Hr.”, a spus Pärssinen. „Dovezile disponibile indică un colaps relativ rapid”, care ar putea fi legat de dispariția altor mari puteri precoloniale, a adăugat el, „inclusiv a civilizației maya clasice din America Centrală și a civilizațiilor Tiwanaku și Wari din Anzi”.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0