Din Ucraina până în Gaza: de ce au devenit spitalele ținte ale războiului. Controversa „utilizării duale”…

var ad = document.createElement(‘div’); Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’. Proprietatea className a obiectului ad este setată la ‘AdSense’.Citește șiPrimarul Kievului le recomandă unor locuitori să...

var ad = document.createElement(‘div’);

Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.

Proprietatea className a obiectului ad este setată la ‘AdSense’.

Citește șiPrimarul Kievului le recomandă unor locuitori să plece temporar din Capitală: „Este o chestiune de supraviețuire”

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

În script, proprietatea top a stilului elementului ad este setată la ‘-1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3880121″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/din-ucraina-pana-in-gaza-de-ce-au-devenit-spitalele-tinte-ale-razboiului-operatorii-rusi-au-atacat-chiar-in-incinta-3880121″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}

De două ori pe zi, Liubov Martynenko părăsește secția de maternitate subterană unde lucrează în Herson și se deplasează cu ambulanța pentru a ridica porțiile de mâncare de la un alt spital situat în „zona roșie” a orașului ucrainean, în apropierea râului Dnipro și a forțelor ruse aflate pe malul celălalt. Pe 4 iunie, puțin înainte de prânz, vehiculul a intrat, ca de obicei, în incinta spitalului clinic Luchansky, dar Martynenko, care lucrează și ca moașă, a auzit un sunet ciudat în aer. „Zboară!”, a țipat șoferul, când și-a dat seama că în apropiere se afla o dronă, relatează The Guardian.

Scriptul introduce o funcție în coada de comenzi a googletag, care apelează googletag.display cu parametrul „div-gpt-ad-1534428397355-0”.

„Era atât de aproape, la doar câțiva metri distanță, o cutie zburătoare cu un ochi negri”.

ea a declarat acest lucru pentru sursa citată.

Șoferul a trasat brusc înapoi, iar drona a zburat cu rapiditate către ei, lovind lateral ambulanța și detonând. Între timp, Martynenko, dezorientată de impactul exploziei, s-a îndreptat spre o clinică din vecinătate, țipând că șoferul a decedat. Amândoi au supraviețuit, primind tratament pentru răni ușoare cauzate de șrapnel și pentru comoție cerebrală.

Vehiculul, donat din Italia, era evident marcat cu eticheta „ambulanza” și dispunea de o cruce roșie pe tavan, semn oficial recunoscut global pentru protecție și neutralitate. Martynenko purta o vestă antiglonț roșie, tipică pentru cadrele medicale de pe front, pentru a fi identificat.

„Dacă nu ar fi fost reacțiile rapide ale șoferului, drona ar fi lovit partea din față a vehiculului și probabil am fi murit”, a spus ea. „Operatorii ruși au atacat chiar în incinta spitalului – și nici nu este prima dată când acesta este ținta unui atac”.

Acest incident se încadrează într-o tendință în creștere de atacuri asupra personalului medical și a infrastructurii de sănătate din zonele de conflict. În regiuni precum Sudan, Myanmar, Republica Democratică Congo și Afganistan, numărul acestor incidente a crescut de două ori la nivel mondial, începând cu 2021.

În contextul invaziei ruse în Ucraina din 2022 și al conflictului israelian în Gaza din 2023, datele au atins apogeul în 2024, însă au continuat să fie la un nivel extrem de ridicat, înregistrând peste 2.500 de evenimente raportate anul precedent în 33 de națiuni, conform Safeguarding Health In Conflict.

Conform Insecurity Insight și Safeguarding Health in Conflict Coalition, topul celor 10 țări cu cele mai mari pierderi de lucrători din domeniul sănătății, începând cu 2021, este: Palestina (811), Liban (569), Ucraina (482), Sudan (230), Myanmar (176), Afganistan (101), Republica Democrată Congo (97), Siria (82), Etiopia (77) și Iran (58).

Israel a inițiat o nouă ofensivă în Liban în luna martie, iar în acest interval s-au înregistrat 247 de incidente ce au afectat sistemul de sănătate, iar 148 de lucrători medicali au pierit în această țară, în ciuda încetărilor repetate ale focului, potrivit organizației Safeguarding Health In Conflict. În luna precedentă, în doar o săptămână, trei spitale din sudul Libanului au fost atacate, iar personalul medical a reprezentat cea mai mare parte dintre cei 150 de răniți.

Potrivit dreptului internațional, spitalele, personalul medical și răniții sunt supuși unei protecții speciale. Această prevedere a constituit unul dintre principiile de bază ale primei Convenții de la Geneva din 1864 și a fost reafirmată cu exact 10 ani în urmă, când Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care a condamnat astfel de atacuri.

În practică, însă, aceste măsuri de protecție sunt erodate treptat. Atacurile asupra sistemului de sănătate au devenit atât de frecvente, încât unii experți consideră că actorii statali le utilizează în mod curent ca armă de război.

Rohini Haar, specialist în urgență medicală și profesor la Universitatea din California, Berkeley, a afirmat:

„Dacă nu se pot proteja nici măcar spitalele, care reprezintă prima linie de apărare umanitară, atunci acest lucru va duce la prăbușirea întregului drept internațional”

„Cred că asistăm chiar acum la acest lucru”

În anul precedent, sursa menționată a vizitat trei secții de maternitate amplasate în linia frontală a Kharkiv, Slovianskului și Hersonului – zona unde activează Martynenko –, unde femeile erau obligate să dea naștere în subsoluri, în timp ce deasupra lor zburau drone și în vecinătate se auzeau explozii.

În ultimele ani, cea mai mare parte a atacurilor a fost realizată de entități statale, care recurg tot mai des la argumentul „dublei utilizări” pentru a-și legitima acțiunile. Două dintre cei mai importanți responsabili, Rusia și Israel, susțin că unitățile medicale sunt folosite în scopuri militare, însă nu prezintă mai mult decât câteva dovezi limitate pentru a-și susține afirmațiile.

Avocații susțin însă că această lacună legată de „utilizarea duală” nu oferă o justificare pentru atacuri, deoarece dreptul internațional impune ca ținta să fie verificată ca obiectiv militar, ca orice prejudiciu să fie proporțional și ca avertismentele de evacuare să fie transmise în prealabil.

Cu toate acestea, nu a existat niciodată o condamnare separată pentru un atac asupra personalului medical în instanțele internaționale. Acestea au apărut doar în cadrul unor acuzații mai ample de crime de război, precum cele aduse împotriva comandanților sârbi bosniaci Stanislav Galic și Dragomir Milosevic în legătură cu asediul orașului Sarajevo.

Această situație se încadrează într-un cadru mai extins de neaplicare a legii în contextul crimelor de război, ceea ce conferă statelor și grupurilor armate libertatea de a acționa practic fără a fi tras la răspundere.

S-a schimbat și natura războiului. Dronele și atacurile aeriene de la distanță lovesc cu putere orașele și schimbă noțiunea de câmp de luptă delimitat, țintele militare fiind redefinite ca orice element care ar putea contribui la menținerea capacității unei forțe.

Impactul acestor atacuri se resimte cu o pierdere semnificativă pentru populația civilă. În mod frecvent, acestea însoțesc o serie de decese care ar fi putut fi prevenite, din cauza absenței asistenței medicale de urgență și a întreruperii tratamentelor de rutină, precum și din cauza fapt

Specialiștii medicali avertizează că repercusiunile pot persista de zeci de ani, mai ales când personalul calificat își pierde viața.

Liz Harding, reprezentantă a organizației umanitare Medici fără Frontiere, a declarat:

„În prezent, organizațiile umanitare și spitalele sunt practic nevoite să justifice de ce nu ar trebui să fim ținta atacurilor, în loc ca cei care lansează atacurile să fie obligați să dea explicații”

După o perioadă de două săptămâni de concediu, Martynenko a revenit la locul de muncă, aducând zilnic, de două ori pe zi, mese provenite din Luchansky pentru pacienții din secția de maternitate, însă trăind constant în stare de anxietate. Imaginile capturate de camerele de supraveghere în timpul atacului sugerează că ambulanța a fost lovită la o distanță de puțin peste un metru față de craterul creat de o explozie anterioară.

„Mi-e frică să merg la serviciu după atac, mai ales când aud orice fel de zgomot asemănător unui bâzâit”, a afirmat ea. „Totuși, trebuie să-mi fac treaba”.

Rusia se îndreaptă tot mai mult către rețelele interlope pentru a atrage noi recruți, în timp ce numărul de voluntari se reduce.

Criza de mobilizare în Ucraina. Un veteran a suferit un atac în timpul unei misiuni de recrutare:

„Pentru ce am luptat?”

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0