Doar 13 țări au aer curat, trei sunt în Europa, potrivit OMS

Conform raportului World Air Quality 2025, elaborat de IQAir pe baza datelor colectate de la 9.446 de orașe din 143 de țări și teritorii, rezultă că o proporție infimă de localități se bucură de o calitate a aerului considerată sigură pentru sănătate. În realitate, mai puțin de unul din șapte orașe la nivel global are parte de aer curat, adică aproximativ 14%. Spre comparație, anul trecut această pondere a fost cu 3% mai mare, după cum relatează Euronews.

Conform experților, schimbările climatice provocate de activitățile umane au un efect semnificativ asupra deteriorării calității aerului. Poluarea a înregistrat un nivel ridicat în anul 2025 din cauza incendiilor de vegetație care au avut loc. De asemenea, la această situație au contribuit și furtunile de praf, precum și alte fenomene extreme care au fost amplificate de utilizarea combustibililor fosili.

Anul precedent, incendiile de vegetație au atins cote fără precedent în regiunea europeană, generând distrugeri pe scară largă și accentuând în mod constant poluarea aerului în multiple zone.

Citește șiPreşedintele Argentinei ameninţă că va da în judecată Marea Britanie privind proiectul petrolier din Insulele Falkland

Numai trei state europene se aliniază la standardele de calitate a aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Nu există nicio declarație directă

în acest context. Această situație rezultă din evaluarea nivelurilor de poluare atmosferică la nivel global.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există praguri de siguranță pentru microparticulele PM2.5, care au capacitatea de a pătrunde în profunzimea plămânilor și a sistemului circulator.

Aceste particule sunt asociate cu boli respiratorii, afecțiuni cardiovasculare și chiar cancer

, avertizează experții.
nu e tradus corect aici, revizuiesc:

Limitele de siguranță pentru microparticulele fine PM2.5 sunt definite de Organizația Mondială a Sănătății, aceste particule având potențialul de a se infiltra în profunzimea plămânilor și a fluxului sanguin. Ele sunt corelate cu apariția unor boli respiratorii, a unor probleme cardiovasculare și chiar a cancerului.

În conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru 2025, concentrația anuală de poluanți nu trebuie să depășească 5 micrograme pe metru cub. Țările europene care au atins acest nivel sunt în număr de trei: Andorra, Estonia și Islanda. Pe glob, alte regiuni care se aliniază la aceste standarde sunt: Australia, Barbados, Bermuda, Polinezia Franceză, Grenada, Noua Caledonie, Panama, Puerto Rico, Réunion și Insulele Virgine americane. Un număr de 130 din 143 de țări examinate nu au îndeplinit cerințele sugerate de OMS.

Țările și orașele cele mai afectate de poluare sunt raportate într-un context îngrijorător. 13 locații în întreaga lume au fost identificate ca având aer curat, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Europa, există trei teritorii care se numără printre acestea.

Se estimează că Pakistan, Bangladesh, Tadjikistan, Ciad și Republica Democrată Congo sunt printre cele mai afectate de poluare la nivel global. În același timp, totalitatea celor mai poluate 25 de aglomerări urbane sunt concentrate în India, Pakistan și China. În fruntea acestui clasament se află Loni, situat în statul indian Uttar Pradesh, unde se înregistrează o medie anuală de 112,5 micrograme de PM2.5 pe metru cub, adică de peste 22 de ori peste pragul recomandat de OMS. La celălalt capăt al spectrului se află Nieuwoudtville, în Africa de Sud, care a fost identificat ca fiind cel mai puțin poluat dintre orașele supuse analizei.

La orizontul anului 2025, un număr de 23 de țări europene au consemnat o creștere a concentrației de particule fine PM2.5. Pe de altă parte, 18 țări au raportat o scădere a acestor valori. Creșteri care depășesc 30% au fost semnalate în Elveția și Grecia, fenomene ce au fost atribuite, în mare măsură, fumului rezultat din incendiile de vegetație și prafului saharian vehiculat în atmosferă. Cea mai semnificativă reducere a poluării aerului a fost înregistrată în Malta, cu o scădere de aproape 24%, ca urmare a tranziției către energie regenerabilă și a politicilor de diminuare a emisiilor din sectorul transporturilor.

Conform raportului, există deficiențe considerabile în ceea ce privește monitorizarea calității aerului la scară globală. 2025 a marcat sfârșitul programului global de monitorizare a calității aerului, administrat de Departamentul de Stat al SUA, fapt care a limitat accesul la informații privind poluarea în numeroase țări. Populațiile din multiple regiuni ale lumii se confruntă cu lipsa de acces la informații locale actualizate despre calitatea aerului. Aceste deficiențe pun în evidență necesitatea unor sisteme de monitorizare mai eficiente.