Documentarul „Twisted Yoga” prezintă cazul Gregorian Bivolaru pe platforma de streaming Apple TV+, care, din nefericire, nu este accesibilă în România. Documentarul explorează tranziția românească și eșecul sistematic al statului în gestionarea unui fenomen îngrozitor, care s-a dezvoltat nestingherit în România cu repercusiuni în Occident, sunt examinate în acest documentar. Realizarea acestuia a implicat contribuția a doi români: jurnalista Andreea Pocotilă de la Recorder și Lucian Dobrovicescu, care a avut rolul de „archive producer”.
Gregorian Bivolaru a fost reținut de către autoritățile franceze în cursul anului 2023 și este acuzat de comiterea unor infracțiuni grave, printre care viol, abuz de încredere, răpire și trafic de persoane în cadrul unui grup organizat; totuși, justiția franceză încă nu a emis o hotărâre definitivă în acest caz.
Filmul „Twisted Yoga”, regizat de Rowan Deacon, urmărește parcursul unor femei din Occident care ajung victimele grupării lui Bivolaru după ce au intrat în contact cu aceasta prin intermediul unor cursuri de yoga.
Citește șiCel mai mare mozaic de dovleci din lume: cine îl reprezintă?
„Imagini cu pionieri care fac yoga nu au mai apărut în forma finală”
, a declarat documentaristul român Lucian Dobrovicescu, care a menționat că aceste imagini au fost excluse din documentar deoarece „ar fi diluat subiectul”.
În timp ce căuta prin arhivele din România, documentaristul Lucian Dobrovicescu spune că a dat și imagini cu pionieri în timp ce făceau yoga, dar care nu au mai apărut în „Twisted Yoga”, pentru că „ar fi diluat subiectul”.
Este disponibil pe platforma Apple TV+ un documentar care explorează abuzurile comise de Gregorian Bivolaru.
În România acelor vremuri, Gregorian Bivolaru a cunoscut o perioadă de dinainte de 1989, marcată de o atmosferă în care orice formă de spiritualitate neconvențională era considerată o abatere de la normă. Încă din anii ’70, Bivolaru a adoptat practica yoga, ceea ce l-a determinat să intre în conflict cu regimul comunist, ducând la arestarea și internarea sa într-o unitate de psihiatrie. Această experiență de viață, marcată de persecuție, i-a conferit ulterior o anumită valoare simbolică, așa cum se menționează în documentarul „Twisted Yoga”. Odată cu prăbușirea comunismului, Bivolaru a fondat MISA în anii ’90, perioadă în care societatea românească traversa o perioadă de reorganizare, iar cererea pentru alternative spirituale era în creștere rapidă, reușind astfel să atragă un număr din ce în ce mai mare de adepți.
Pe măsură ce timpul trece, devine din ce în ce mai dificil să distingem între practica spirituală și manipularea adepților. Bivolaru se află în centrul unui sistem în care disciplina yoghină era completată de o ideologie bazată pe supunere și abuzuri sexuale. Anchetele oficiale și mărturiile ulterioare au scos la iveală o serie de fapte care au dus la deschiderea mai multor dosare pe numele său în România, dosare care includ acuzații de deținere și distribuire de materiale pornografice, trafic de persoane și exploatare sexuală. În 2013, Bivolaru a fost condamnat definitiv pentru relații sexuale cu un minor, însă această condamnare nu a reprezentat sfârșitul activităților sale, ci doar o schimbare de strategie.
La scurt timp după ce a obținut azil în Suedia, Gregorian Bivolaru s-a prezentat ca o persoană persecutată politic. După ce a fost extrădat și a petrecut o perioadă în detenție în România, el a reușit să evite din nou controlul autorităților și să-și reînființeze rețeaua la nivel global. Abia în urma investigațiilor și a arestării sale în Franța, în 2023, procurorii au început să vorbească despre o grupare criminală organizată, acuzată de trafic de persoane, viol și răpire.
Un fenomen de cult și exploatare sexuală internațională cu rădăcini în România a fost adus în atenție publică.
Filmul documentar „Twisted Yoga” adoptă o strategie distinctă, optând pentru o explorare profund personală și emoționantă a experiențelor lui Gregorian Bivolaru, prin intermediul relatărilor directe și sincere ale victimelor, ale căror voci sunt prezentate într-un mod deschis și transparent, fără protecția anonimatului.
Documentarul Rowan Deacon prezintă traiectoria unor femei occidentale, originare din Australia, Marea Britanie și Suedia, care se implică în mișcare prin intermediul unor cursuri de yoga aparent inofensive. La început, experiența acestora are o natură comunitară și este considerată obișnuită. Ulterior, situația se schimbă, femeile călătoresc în România și Franța, se izolează de familiile lor și adoptă o terminologie spirituală care modifică percepția realității. În acest cadru, abuzul nu mai este recunoscut ca atare, ci mai degrabă ca o fază obligatorie în procesul de „evoluție”.
Documentarul este structurat în trei episoade care explorează o zonă gri, unde presiunile nu sunt neapărat de natură fizică, ci mai degrabă psihologică. Aici, acordul devine flexibil și este negociat într-un cadru restrâns, în care puterea unui guru este considerată de necontestat. Exploatarea sexuală este și ea o problemă ridicată, inclusiv acuzații privind implicarea unor femei în activități de videochat, care au fost prezentate ca fiind misiuni cu caracter spiritual. Documentarul prezintă o imagine clară a unei structuri organizate, creată în România, care operează la nivel global și care integrează idei pseudo-spirituale cu metode tradiționale de control și exploatare.
În acest context, România are un rol principal, fiind continuu prezentă ca țară de origine și ca domeniu de testare. Adepții din Occident o percep ca pe un spațiu de inițiere, un teritoriu cu o atmosferă exotică, unde normele sunt mai puțin stricte și unde experiențele oferite par a fi mai intense. Pe de altă parte, pentru publicul românesc, această imagine are o conotație distinctă. Ea sugerează o permisivitate sistemică, un stat care nu a reușit să gestioneze eficient problemele interne și corupția la toate nivelurile, în special în cadrul instituțiilor care ar trebui să protejeze cetățenii.
În România, lipsa unei intervenții instituționale puternice este, probabil, cel mai elocvent mesaj implicit al acestui documentar. Condamnări au avut loc în urma investigațiilor și a acoperirii media ample a cazului Gregorian Bivolaru în țară, însă rețeaua lui a reușit să persiste și să se dezvolte în continuare. Pentru publicul occidental, acest fenomen are o interpretare simplă: o incapacitate sistemică de a combate un fenomen nociv. Această impresie rămâne strâns legată de percepția despre România și se reflectă și într-un alt documentar recent, „Louis Theroux: Inside The Manosphere”, în care țara noastră servește drept cadru pentru o ideologie toxică care încurajează ura împotriva femeilor.
Documentarul își schimbă focalizarea în cel de-al treilea episod, România devine protagonistă, fiind prezentată nu numai ca un cadru îndepărtat al începuturilor, ci ca un spațiu real și documentat concret.
În calitate de jurnalistă, Andreea Pocotilă servește drept ghid prin perioadele dificile din trecut, explorând arhivele fostei Securități care scot la iveală un aspect îngrijorător: bănuielile legate de atitudinea lui Bivolaru față de tinere nu datează din perioada post-Revoluție, ci sunt anterioare acesteia. Astfel, percepția despre guru-ul care a fost supus persecuției începe să se deterioreze, fiind substituită de o imagine cu mult mai multe umbre, care se întinde pe durata diferitelor regimuri politice.
La o perspectivă istorică semnificativă se adaugă și mărturia unei femei care a fost victimă, Agnes, o româncă a cărei experiență oferă o imagine detaliată a modului în care se realizează captarea și abuzul. Povestea ei începe într-un mod complet obișnuit – mama sa decide să participe la anumite cursuri de yoga într-un oraș din Transilvania și o ia pe fiica ei alături.
La vârsta de 12 ani, Agnes a intrat pentru prima dată în contact cu acest mediu. Impresionantă este descrierea ei, care surprinde atmosfera specifică acelei epoci: o societate care tocmai ieșise dintr-un sistem restrictiv și care, subit, se confrunta cu o libertate dificil de administrat. În acest vid, personalitatea lui Bivolaru a căpătat o dimensiune aproape legendară, prin promisiunea unor răspunsuri definitive și a iluminării. Pentru tinerele din cercul său, el reprezintă o proiecție: Shiva, un simbol al puterii masculine, o autoritate supremă în fața căreia orice scepticism este înlăturat.
În relatarea sa, tranziția de la fascinație la abuz este extrem de subtilă. La vârsta de 15 ani, Agnes îl consideră o figură divină, ceea ce face posibilă etapa următoare, denumită în cadrul grupului drept „inițiere”. 15 ani și jumătate avea Agnes când a fost chemată în dormitorul lui Gregorian Bivolaru, moment care a reprezentat o ruptură definitivă. Experiența descrisă într-o manieră directă dezmintă complet narațiunea spirituală care o înconjurase, nefăcând loc pentru nicio revelație sau transcendere, ci doar pentru confuzie și durere, culminând cu recunoașterea abuzului.
La încheierea filmului documentar, Agnes oferă o mărturie crucială care schimbă cursul discuției de la o abordare teoretică a manipulării la realitatea unei experiențe traumatice cumplite.
Documentarul „Twisted Yoga” prezintă o perspectivă critică asupra activității lui Gregorian Bivolaru. În cadrul acestui documentar, Lucian Dobrovicescu este numit „șoarecele de arhivă”. Acest documentar este acum disponibil pe platforma Apple TV+.
Pe lângă jurnalista Andreea Pocotilă, un alt colaborator la realizarea acestui documentar a fost Lucian Dobrovicescu, care a îndeplinit rolul de „archive producer”.
În căutarea materialelor necesare, un producător de arhive are nevoie de multă perseverență pentru a găsi, negocia și licențiaza conținut foto, film și audio pentru noile producții.
Lucian Dobrovicescu menționează că acest proces de căutare este esențial pentru a reuși în industrie.
Profesioniștii din cinematografie întocmesc mereu liste scurte cu oamenii care lucrează cu pasiune, aceștia fiind considerați cea mai bună resursă a industriei cinematografice.
La momentul respectiv, Dobrovicescu termina al doilea documentar din carieră ca archive producer și Lightbox primește o comandă de la Apple TV pentru realizarea unui documentar despre Gregorian Bivolaru.
Pentru acest proiect, erau necesare două persoane în România: un jurnalist experimentat care să apară pe ecran și să prezinte partea românească a poveștii, rolul revenind Andreei Pocotilă de la Recorder, și un archive producer de calitate superioară.
După ce a primit endorsement-ul unor specialiști cheie din domeniu, Lucian a intrat în contact cu echipa proiectului. Procesul de selecție a inclus mai multe runde de interviuri, începând cu unul inițial, urmat de o perioadă de expectativă, apoi un al doilea interviu și, în cele din urmă, o conversație directă pe Zoom cu întregul colectiv al filmului, sub coordonarea regizoarei. Astfel, a ajuns să fie cunoscut drept „Lucian de la Lightbox”.
În procesul de cercetare pentru documentarul „Twisted Yoga”, Lucian a adoptat o abordare inovativă pentru a obține material arhivistic relevant. El a contactat potențiali donatori cu o propunere clară: „Bună ziua! Sunt Lucian de la Lightbox. Colegii mei de la Londra m-au împuternicit să ofer câte 2.000 de euro pentru fiecare minut relevant de arhivă video pe care îl pot lua de la dumneavoastră pe subiectul Yoga și Guru. Cum propuneți să continuăm?” Această strategie a necesitat o schimbare de paradigmă pentru Lucian, care anterior s-a axat pe studierea arhivelor istorice, precum Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, Carol I, Carol II, Antonescu și Ceaușescu.
Eu cercetasem până în acel moment doar arhive vechi, Primul Război Mondial, Al Doilea, Carol I, Carol II, Antonescu, Ceaușescu. Deodată, trebuia să caut personaje din secolul XXI și să lucrez cu toate televiziunile pentru asta. Asta era flamboaiant, dar au fost și momente tăcute, de cercetare arhivistică clasică, când căutam articole despre Yoga și Guru în ziarele anilor ‘90
, a explicat Lucian despre experiența sa ca archive producer pentru documentar.
Realizarea documentarului a fost complicată și de faptul că posturile de televiziune nu păstrează știrile decât pentru o perioadă de 3 luni, după care le elimină.
„Nu am putut furniza echipei britanice decât 2-3 reportaje televizate despre Guru, prezentate într-un stil spectacolos, cu jurnalistul care pătrunde în inima poveștii. A fost frustrant. În plus, au lipsit emisiuni întregi produse de televiziuni mici, pur și simplu pentru că aceste televiziuni nu au avut resurse financiare pentru a-și crea o arhivă. Este extrem de frustrant să constaţi că Bivolaru a petrecut 2 ore într-un studio de televiziune ( programele TV tipărite pe hârtie din anii ‘90 s-au păstrat) și să afli că nu mai există nicio copie, nici măcar pe VHS, când producătorii aveau un buget de 2.000 de euro pe minut pentru materialele relevante… „
Documentarul, care se află acum pe platforma Apple TV+, prezintă imagini și scene care au fost modificate ulterior. Gregorian Bivolaru este subiectul principal al documentarului.
„Imagini cu pionieri care fac yoga nu au mai apărut în forma finală”,
a declarat documentaristul român responsabil cu realizarea filmului.
În urma cercetării amănunțite a materialelor de arhivă, Lucian Dobrovicescu a dat peste câteva descoperiri neprevăzute care, în cele din urmă, nu au fost incluse în documentar.
Lucian Dobrovicescu a declarat că a găsit o înregistrare video șocantă cu pionieri practicând yoga, despre care nu știe cum a reușit să supraviețuiască procesului de selecție. În urma cercetărilor, documentaristul a descoperit vechile documente video despre yoga din anii ‘70, care însă nu se potriveau în filmul său deoarece arătau altceva și deviau atenția de la subiectul principal. Ulterior, a înțeles legătura dintre Ceaușescu și yoga, care ar putea fi subiectul unui film separat. Fostul dictator a interzis, în același timp, yoga, karate, meditația transcendentală, jiu jitsu și alte activități de loisir populare în România anilor ‘80, un subiect care însă nu era relevant pentru documentarul „Twisted Yoga”.
„Așa se întâmplă mereu: în arhive, căutând pentru un film, mai descoperi alte două filme. Sper să lucrez odată și odată la ele. Nu-mi pare rău pentru faptul că o grămadă de lucruri interesante în sine n-au fost folosite, pentru că „Twisted Yoga” a rămas concentrat pe suferința generată de o organizație criminală. Răul a fost oprit. Judecătorii francezi au toate datele la dispoziție, iar sentința finală va veni oficial în curând. Până atunci, spectatorii au totul la dispoziție ca să simtă și să înțeleagă ce s-a întâmplat”
, a adăugat Lucian Dobrovicescu.
La nivel internațional, au apărut numeroase comentarii și Reacții în urma apariției unui documentar pe platforma Apple TV+, care tratează subiectul abuzurilor comise de Gregorian Bivolaru. Documentarul a stârnit interesul publicului și a generat multiple discuții în spațiul public.
Recenzii publicate în diverse publicații The Guardian, Time și Esquire (ediția UK) au evaluat recent documentarul Twisted Yoga disponibil pe Apple TV+.
„S-ar putea să te trezești șocat și uimit: minciunile care li s-au spus acestor femei erau ridicol de transparente. Dar sub avalanșa de semnale de alarmă și steaguri roșii se află un peisaj psihologic mai complex, pe care regizoarea Rowan Deacon ( Jimmy Savile: A British Horror Story de pe Netflix ) îl conturează de-a lungul acestei serii în trei părți.”
„Twisted Yoga îi invită, în cele din urmă, pe spectatori să stea față în față cu întrebări care nu au răspunsuri simple. Deacon speră ca privitorii să recunoască dinamica care se desfășoară—alunecarea lentă de la îndrumare la control, de la credință la indoctrinare—nu ca pe ceva exotic sau îndepărtat, ci ca pe tipare care le pot fi familiare.”
COMENTARII / 0