Doi neozeelandezi au pedalat pe lângă Dunăre „de la izvor până la mare” și au documentat cea mai mare…

Se creează un element div și se atribuie acestuia variabila ad. ad.id = ‘AdSense’; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiTurcia interzice rețelele sociale copiilor sub 16 ani...

Se creează un element div și se atribuie acestuia variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiTurcia interzice rețelele sociale copiilor sub 16 ani

ad.style.display = ‘block’;

Linia de cod modifică proprietatea style.position a obiectului ad la valoarea absolute (ad.style.position = ‘absolute’;).

Linia de cod atribuie proprietății <

În acest fragment de cod, proprietatea height a stilului elementului ad este setată la valoarea 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3911039″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/doi-neozeelandezi-au-pedalat-pe-langa-dunare-de-la-izvor-pana-la-mare-si-au-documentat-cea-mai-mare-problema-din-aceasta-vara-3911039″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/social”}

Doi ecologiști neozeelandezi au ales, în această vară, să pedaleze peste 3.000 de kilometri pe traseul Dunării. Inițial, intenția lor era să înregistreze viața sălbatică de pe acest râu care traversează zece state europene, însă au reușit să captureze în fotografii una dintre cele mai grave probleme ale sezonului: scăderea nivelului apei provocată de secetă.

Anna Wentsch și Callum Armstrong, domiciliati în Noua Zeelandă, activează ca ecologiști și reprezintă instituția specializată Conservation Amplified, dedicată protecției și conservării mediului.

În primele zile ale verii, cei doi au hotărât să pedaleze cu bicicleta peste 3.000 de kilometri, urmărind în majoritatea traseului cursul Dunării.

Conservation Amplified a anunțat prezența Callum Armstrong și Anna Wentsch.

8 săptămâni, au călătorit cu bicicleta prin opt dintre cele zece țări traversate de Dunăre – Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România.

Au pătruns în România în zona Călărași, alegând să circule pe malul bulgăresc din cauza infrastructurii; odată ajunși în Tulcea, au urmat un feribot spre Sulina, unde au petrecut câteva zile, începând cu 14 august.

Ideea a venit de la, care și-a propus să navigheze Dunărea „de la izvor până la mare”, iar experiența lor va fi prezentată în detaliu într-un documentar.

Nivelul scăzut al apei pe Dunăre – Se referă doar la României?

În ciuda faptului că intenția lor era să monitorizeze evoluția pe Dunăre din ochii unor ecologiști dedicați speciilor amenințate și faunei, aceștia au reușit să înregistreze una dintre cele mai semnificative probleme ale acestei perioade: scăderea volumului de apă al fluviului.

„Am realizat că există această problemă încă de la începutul traseului nostru. În Germania, lângă Kehlheim (n.r. în sectorul superior al Dunării, în Bavaria), deși era jumătatea lunii iunie, nivelul apei era atât de scăzut încât doar bărcile mici puteau traversa pe celălalt mal”, a povestit Anna Wentsch într-o discuție cu reporterul Digi24.ro.

Kehlheim, Germania, a fost locul unde a fost capturată imaginea în luna iunie. Fotografia este creditată lui Callum Armstrong și Anna Wentsch, sub auspiciile organizației Conservation Amplified.

Amândoi menționează că situația a devenit mai clară pe măsură ce au călătorit cu bicicleta pe al fluviului în aval, spre România.

Anna a lăsat o amintire vizuală din Croația, pe una dintre apele care se îmbină cu Dunărea, unde erau instalate trepte de beton pentru a ajunge în apă, însă, din cauza scăderii nivelului, distanța dintre nivelul apei și ultima treaptă se număra în 2-3 metri.

„Ei, localnicii, nu s-au așteptat că nivelul apei va fi, vreodată, sub ultima treaptă construită”, a adăugat ea.

Imaginea a fost capturată pe râul menționat de Anna, un afluent al Dunării, în Croația. Fotografie: Callum Armstrong și Anna Wentsch, Conservation Amplified

Callum a povestit cum, în zona de pe partea bulgărească a Dunării, a reușit să parcurgă zeci de metri pe apă, într-un punct unde, în mod normal, trebuia să înoate în fluviu.

„Am văzut 5-6 nave efectiv blocate din cauza nivelului apei. Am coborât și am mers zeci de metri pe fundul secat al apei, iar sub picioare simțeam algele uscate, ceea ce mi s-a părut ireal. O femeie care ne-a acompaniat ne-a spus că, în mod normal, în locul în care ne aflam, am fi fost complet sub apă”, a povestit Callum.

străinii au preluat apa din Dunăre?

Digi24.ro a adresat o întrebare celor doi, pentru a răspunde uneia dintre teoriile principale ale conspirației care s-au răspândit în ultimele săptămâni. Întrebarea a fost dacă, în timpul excursiei, au constatat că cineva ar fi încercat să fure apa din Dunăre înainte să ajungă în România.

În Rasova, România, pe 10 August, fotografia a fost realizată de Callum Armstrong și Anna Wentsch, sub auspiciile Conservation Amplified.

În interviul acordat reporterului Digi24.ro, cei doi au subliniat că scăderea nivelului Dunării nu constituie doar o problemă locală a României, ci au observat-o pe tot parcursul excursiei, în toate cele opt țări europene prin care au trecut pe bicicletă.

“Este o problemă care ține mai degrabă de schimbările climatice. Nu plouă sufic

„Trebuie să ne străduim să găsim un echilibru”

Nivelul scăzut al apei din Dunăre nu influențează exclusiv oamenii, din punct de vedere energetic. Callum a evidențiat că și mediul natural suferă: de la păsările care se străduiesc să reziste căldurii, până la plantele uscate.

„Una dintre principalele concluzii cu care rămânem este că râurile sau fluviile reprezintă mult mai mult decât simple linii albastre pe o hartă, reprezintă viața – care include oameni, dar include și animale sau plante sălbatice. Trebuie să ne străduim să găsim un echilibru pentru a ne asigura că natura sălbatică se răspândește dincolo de parcurile naturale”, a explicat Anna. 

În această vară, temperaturile ridicate din Europa au generat numeroase probleme, însă Callum a subliniat că în cele opt săptămâni petrecute pe Dunăre, a observat și alte fenomene senzaționale.

„Ecologiștii au muncit din greu de-a lungul anilor și acest lucru se vede – castorul se întoarce pe Dunăre, codalbul a revenit și se răspândește de-a lungul fluviului, am văzut proiecte pentru berze sălbatice – toate acestea sunt dovada că munca dă roade”, a adăugat Callum.

Callum susține că și locuitorii orașelor trebuie să contribuie, într-un mod sau altul, la protejarea naturii – de la diminuarea consumului de orice tip care exercită presiune asupra râurilor (energie electrică generată de hidrocentrale, agricultură ce folosește irigații sau activități de navigație) până la exercitarea de presiune asupra politicienilor pentru a elabora politici publice ce aduc echilibrul menționat de Anna.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0