Președintele american Donald Trump îi critică în repetate rânduri pe liderii străini, dar reacționează negativ atunci când aceștia îi răspund pe același ton. Volodimir Zelenski ar fi fost avertizat de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul unei întâlniri la Oslo, că declarațiile sale recente l-au înfuriat pe liderul de la Casa Albă. Pentru Ucraina, confruntarea verbală cu Trump are însă consecințe care depășesc protocolul diplomatic, în condițiile în care Kievul depinde de sprijinul american în războiul cu Rusia, arată The New York Times.
În ceea ce privește interacțiunea cu președintele SUA, regulile par să fie bine definite: el are libertatea de a-i critica aspru pe ceilalți, însă aceștia ar putea fi nevoiți să accepte consecințe dacă răspund cu riposte.
Nimeni nu cunoaște mai bine această dinamică decât președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care s-a confruntat de mai multe ori cu astfel de situații diplomatice. Cu toate acestea, el a primit un avertisment explicit în cadrul unei întâlniri cu ușile închise, desfășurate săptămâna aceasta la Oslo, cu negociatorii lui Trump.
Citește șiParlamentul European cere analizarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, după ultimele atacuri. Mai mult sprijin pentru România
Steve Witkoff, delegatul special al președintelui american, și Jared Kushner, nepotul său, au confruntat pe Zelenski în marți pentru comentariile sale critice despre Trump. Conform unei surse apropiate de conversație, ambii i-au spus liderului ucrainean că reacțiile sale l-au iritat pe președintele american.
Zelenski a contestat unele dintre reproșuri pe parcursul discuției, în timp ce oficialii americani îi enumerau declarațiile care îi nemulțumiseră. „Nu am spus niciodată asta”, ar fi insistat liderul ucrainean la un moment dat, potrivit sursei citate, care a vorbit sub protecția anonimatului, deoarece discuția a fost privată.
Mesajul adresat americanilor a fost, totuși, recepționat. După ce a vorbit cu jurnaliștii, Zelenski a adoptat un ton mai moderat, încercând să prezinte întâlnirea într-un mod optimist și să evite să reitereze criticile recente adresate lui Trump.
„Suntem recunoscători părții americane”, a declarat el, referindu-se la reluarea sprijinului serviciilor de informații americane. Zelenski a spus că discutase cu secretarul de stat Marco Rubio în drum spre Oslo, iar conversația generase „semnale pozitive din partea americană”. El a descris și discuțiile cu Witkoff și Kushner drept un „dialog foarte constructiv”.
„Dar”, a adăugat el, „a fost foarte constructiv între noi, deoarece toți ne dorim pacea: Ucraina, Europa, Statele Unite”.
Trump solicită respect, însă îl acordă doar ocazional.
Strategia sa diplomatică, în care criticile sunt primite într-un singur sens, a generat beneficii pentru Trump. Postura sa combativă determină mulți lideri străini să se retragă înainte de a se opune, temându-se de posibile repercusiuni politice sau economice, inclusiv de noi tarife vamale, în funcție de reacția președintelui american.
Trump solicită respect, însă îl acordă doar în cantități limitate, cu excepția liderilor care îi satisfac solicitările sau pe care îi încearcă să îi facă să se alinieze la interesele sale. Printre aceștia se găsesc lideri autoritari precum președintele rus Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping și liderul nord-coreean Kim Jong-un.
Diferența în modul în care Trump se comportă față de liderii autoritari comparativ cu cei democrați s-a intensificat și mai mult o zi după întâlnirea din Oslo, în momentul în care Witkoff a sosit în Sankt Petersburg pentru negocieri de pace.
După ce a obținut eliberarea unui cetățean american reținut în Rusia, trimisul lui Trump l-a descris pe Putin drept „un filantrop”, deși liderul rus este vizat de un mandat internațional de arestare pentru crime de război.
Zelenski a fost unul dintre puținii lideri care au ridicat public opoziția față de Trump în anumite ocazii. În prezent, însă, trebuie să evalueze cu precizie până la ce punct poate avansa în disputele cu președintele american, având în vedere că Ucraina se bazează pe sprijinul Statelor Unite pentru a rezista invaziei rusești.
Adunarea din Oslo a constituat o încercare de a restabili legătura.
Discuțiile din capitala Norvegiei au avut ca scop aplanarea celei mai recente crize dintre Washington și Kiev. Witkoff a făcut o escală la Oslo înainte de a-și continua deplasarea spre Sankt Petersburg. Kushner, care era bolnav, nu l-a însoțit, dar a participat la conversație prin videoconferință.
Apropierea recentă a administrației Trump de Moscova a alimentat speculațiile potrivit cărora schimbarea de direcție ar putea avea legătură cu alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial. Potrivit persoanei informate despre discuție, Witkoff și Kushner au insistat însă să nege orice legătură între negocierile cu Rusia și politica internă americană.
Zelenski a avut alături de el doi parteneri europeni la reuniune: gazda sa, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, care se afla în vizită. Ambii au exprimat susținere fermă pentru Ucraina și, la fel ca majoritatea liderilor europeni, nu adoptă perspectiva lui Trump în relația cu Rusia. În același timp, se străduiesc să evite conflictele inutile cu președintele american.
„Mă bucur că am reușit să ne întâlnim astăzi pentru a clarifica câteva aspecte și pentru a conveni că ceea ce contează acum este să privim înainte”, a declarat Støre. „Nu avem nimic de câștigat dacă ne concentrăm asupra a ceea ce s-a spus ieri sau acum o săptămână. Acum trebuie să ne concentrăm cu adevărat asupra viitorului.”
Stubb a manifestat speranța că dialogul tensionat de răspunsuri cu Washingtonul va fi încheiat.
„Ziua de astăzi a fost un succes, iar mâine este o nouă zi și sperăm să nu mai facem pași înapoi”, a spus el.
În încercarea de a restabili fluxul obișnuit al negocierilor de pace, doi lideri europeni au pus în mișcare o reuniune la Oslo. Conform declarațiilor a doi oficiali europeni, o călătorie a lui Witkoff în Rusia pentru a discuta cu Putin, fără prealabilă întâlnire cu Zelenski, ar fi generat o imagine extrem de nefavorabilă.
Conform oficialilor, dialogul din Oslo nu va soluționa toate problemele de bază, iar Europa nu dispune de o alternativă reală la Statelor Unite în eforturile de pace.
Casa Albă nu a oferit comentariu imediat după întâlnire. Un oficial american, implicat în negocieri, a caracterizat dialogul ca un schimb de opinii sincer, dar respectuos, care a permis participanților să
limpezească atmosfera
și să progreseze.
Același reprezentant a semnalat că comentariile critice ale lui Zelenski adresate lui Trump ar putea fi folosite de liderul ucrainean pentru avantaje politice pe termen scurt, însă există riscul ca acestea să contrazică obiectivul pe termen lung al Kievului: încheierea conflictului în condiții favorabile pentru Ucraina.
Liderii lumii încearcă să nu-l provoace pe Trump
Aceasta este dilema cu care s-au confruntat numeroși lideri mondiali, mai ales în al doilea mandat al lui Trump: când să-i răspundă pe același ton atunci când lansează atacuri și când să-și înghită mândria pentru a evita o nouă escaladare.
De-a lungul multor ani, conducătorii de la statele partenere au evitat să-l provoace pe Trump, care de obicei optează pentru confruntare în loc de dialog. În ultimele luni, în special după ce a declarat în iarna precedentă că intenționează să preia controlul Groenlandei, unii lideri s-au arătat mai puțin dispuși să cedeze și mai hotărâți să-și apere pozițiile.
Mark Carney a stabilizat poziția prin exprimarea dezacordului față de inițiativele lui Trump de a forța Canada să ofere concesii comerciale. În loc să cedeze, la fel ca mulți alți lideri în primul mandat al președintelui american, Carney a decis să răspundă și a instaurat tarife de retorsiune, calculate în funcție de valoarea importurilor.
Starea lui Zelenski se dovedește, de fapt, mult mai complexă.
Trump a arătat o ostilitate față de Ucraina încă de la începutul primului său mandat. Conform consilierilor săi, Kievul ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 pentru a-l dezavantaja, o acuzatie nefondată pe care agențiile de informații americane au legat-o de dezinformarea rusească.
În anul 2019, Trump a încercat să convingă pe Zelenski să inițieze o anchetă împotriva rivalului său de partid, Joseph R. Biden Jr. Acest incident a condus la prima procedură de destituire a președintelui american, motivată de abuz de putere.
Din conflictul din Casa Albă, se îndreaptă spre o nouă criză.
În scurt timp după ce Trump a regăsit puterea, tonul celui de-al doilea mandat a fost stabilit, iar în acea întâlnire tensionată la Biroul Oval, el l-a atacat pe Zelenski.
În acea ocazie, Zelenski a arătat că este pregătit să-i susțină președintelui american. Mai târziu, însă, după dialogurile cu liderii europeni și cu partenerii din Congresul Statelor Unite, Zelenski a preferat, în mare parte, să evite confruntările directe.
Trump a făcut ca această strategie să devină mai dificilă de implementat în ultimele două săptămâni, pe măsură ce Putin, cu care a menținut o relație cordială de mult timp, a adus administrația sa și mai aproape de Moscova.
Printre măsurile și inițiativele atribuite administrației americane în această perioadă se numără un acord privind achiziționarea de motorină rusească, ridicarea unor sancțiuni și exceptarea Rusiei de la altele prevăzute de o lege recent promulgată de Trump. Washingtonul ar fi restricționat, de asemenea, o parte din sprijinul în materie de informații și imagini satelitare oferit Kievului, ar fi amânat livrarea unor rachete interceptoare și ar fi făcut demersuri pentru un acord privind vânzarea unor active petroliere rusești profitabile către persoane cu legături cu cercul apropiat al președintelui american.
Trump a atacat de mai multe ori pe Zelenski în ultimele zile. El a descris ca fiind „rușinos” faptul că Ucraina atacă rafinăriile de petrol rusești și a insistat că aceste acțiuni „trebuie să înceteze naibii odată”.
Într-o altă declarație, președintele american Donald Trump a acuzat din nou liderul uc
Trump a mers până la a cere Ucrainei să-și „aleagă un nou președinte”, în locul lui Zelenski. În schimb, a evitat criticile dure la adresa lui Putin, explicând că nu dorește să facă „nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor”.
Zelenski a răspuns cu o critică puternică la hotărârea privind motorina, etichetând-o ca o
„decizie slabă”
, și a declarat că se simte
„trădat”
, sugerând în același timp că Washingtonul pare să încerce
„să convingă Ucraina să capituleze”
. Cererea explicită de
Trump îl percepe pe Zelenski ca un impediment în drumul spre pace.
În scurt timp înainte de reuniunea din Oslo, Trump a atribuit din nou Ucrainei, nu Rusiei, sarcina de a încheia războiul. Rusia ar putea încheia conflictul în orice moment dacă Putin ar înceta atacurile asupra țării vecine.
Trump a adus în atenția presei din Washington că
„Zelenski trebuie să-și dorească să pună capăt acestui război”
și a continuat,
„Și dacă nu o face, cred că va fi un lucru foarte grav.”
Afirmația președintelui american, potrivit căreia Zelenski, și nu Putin, ar reprezenta un obstacol în calea păcii, îi nemulțumește atât pe ucraineni, cât și pe europeni. La Oslo, liderul ucrainean a subliniat că populația țării sale este cea care trăiește sub bombardamente.
„Pierdem oameni, iar din cauza atacurilor Rusiei pierdem atât oameni, cât și timp, și este păcat, pentru că copiii noștri nu au o viață adevărată, o copilărie, și, să fiu sincer, nici restul populației”, a declarat Zelenski. „De aceea trebuie să punem capăt acestui război cât mai repede posibil. Sper că partenerii noștri, americanii și europenii, ne vor ajuta.”
În fața liderului ucrainean, provocarea nu constă doar în modul de a răspunde atacurilor verbale ale lui Trump, ci și în modul de a preveni ca tensiunile personale să compromită sprijinul de care țara sa are nevoie. Într-o relație în care președintele american pare să accepte propriile atacuri, dar sancționează replicile celorlalți, Zelenski trebuie să găsească un echilibru dificil între apărarea intereselor Ucrainei și menținerea canalelor de negociere deschise.
Întâlnirea de la Oslo a creat o șansă de relaxare, însă nu a scos la iveală diferențele majore dintre Kiev și Washington. În timp ce liderii europeni încearcă să păstreze comunicarea cu administrația americană, rămâne neclar cât de mult poate Ucraina să-și exprime poziția publică fără a pune în pericol relația cu principalul său partener.
COMENTARII / 0