BepiColombo a parcurs mai mult de 10 miliarde de kilometri în opt ani și se pregătește joi să inițieze faza crucială a misiunii către Mercur, planeta cea mai apropiată de Soare. În cadrul operațiunii, cele două sonde din cadrul misiunii vor fi separate de modulul de transfer, o acțiune evaluată ca fiind de risc ridicat din cauza condițiilor extreme din vecinătatea planetei.
În octombrie 2018, sonda cu greutatea de patru tone a fost pusă la cale, traversând o distanță de peste 10 miliarde de kilometri și efectuând nouă zboruri planetare pentru a-și corecta viteza și traiectoria, astfel încât să ajungă la planeta cea mai apropiată de Soare, anunță AFP, preluată de Ager
Începând cu luna aprilie, sondă MPO (Mercury Planet Orbiter) din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA) va analiza planeta la o exactitate fără precedent, ajungând la o distanță de doar 480 kilometri de la suprafața acesteia.
Citește șiPrima zi de negocieri între Rusia și Ucraina, la Abu Dhabi: Zelenski anunță discuții „constructive”, SUA vrea ca Europa să fie inclusă „la un moment dat”
Sonda Mio, denumită Mercury Magnetospheric Orbiter și gestionată de JAXA, își va concentra atenția asupra mediului său orbital, punând accent în special pe câmpul magnetic. Aceasta va urma o traiectorie eliptică care se extinde până la 11.000 de kilometri.
BepiColombo trebuie să inițieze, înainte de acest pas, o etapă de apropiere delicată ce va dura
Planeta prezintă un mediu extrem, cu temperaturi variazând de la -180°C până la 450°C și cu radiații solare foarte intense, ceea ce face ca inserția orbitală să fie extrem de riscantă.
Acest pas este echivalent cu o lansare.
În joi, la 12:00 GMT, se va desfășura prima fază critică, în care cele două sonde, încă legate, se vor separa de modulul de transfer care le-a transportat până la acest punct.
„Va fi echivalentul unei lansări. Cu diferenţa că vehiculul se va afla în apropierea unei alte planete”, la doar 63 de milioane de kilometri de Soare şi la 200 de milioane de kilometri de Pământ, a precizat Ignacio Tanco.
„La această distanţă, orice operaţiune în timp real este imposibilă. Putem efectua verificări de la sol, dar între momentul în care le realizăm şi cel în care comanda ajunge la vehicul, au trecut cel puţin 32 de minute, iar situaţia poate să se fi schimbat”, a explicat el.
În mod autonom, vehiculul va separa cele patru picioare mecanice care leagă sondele orbitale de modulul de transfer. Un mecanism cu arc va împinge ușor cele două sonde la distanță, la o viteză de câțiva centimetri pe secundă.
Numeroase elemente vor fi testate în premieră în acel moment, printre care sistemul electric, controlul termic, sistemul de control al atitudinii şi al orbitei sau propulsia.
La finalul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie, se va desfășura o fază nouă și delicată, în momentul în care cele două sonde se despărțesc, fiecare intrând în propria orbita.
„Ce ar putea merge prost? Probabil ar fi mai uşor să enumerăm cele câteva elemente care nu pot merge prost”, a declarat Tanco. Dar „dispunem de flexibilitatea şi capacităţile necesare pentru a reacţiona şi a ne adapta”, a dat asigurări specialistul.
Ce aspecte va analiza misiunea BepiColombo?
Cu cele 16 instrumente ale sale şi un buget de 1,7 miliarde de euro, misiunea va putea atunci „să ofere umanităţii şi comunităţii ştiinţifice imagini inedite ale planetei Mercur şi să deschidă un nou capitol în înţelegerea noastră asupra sistemului solar”, a declarat entuziasmată Santa Martinez, responsabilă pentru misiunea BepiColombo în cadrul ESA.
Această mică planetă, survolată pentru prima dată în 1974 de sonda Mariner 10 şi apoi în 2011 de MESSENGER, a rămas o enigmă.
BepiColombo va analiza atmosfera extrem de rarefiată, denumită exosferă, și câmpul magnetic al planetei. Mercur reprezintă singura planetă stâncoasă din sistemul solar, cu excepția Pământului, care deține un câmp magnetic.
Prin maparea completă a suprafeței sale cu o rezoluție extrem de ridicată, cercetătorii își propun să aprofundeze înțelegerea activității vulcanice a trecutului planetei și să analizeze densitatea
Secretul structurilor „hollows”
În același timp, experții doresc să clarifice enigmatica prezență a formărilor exclusive de pe Mercur, cunoscute sub denumirea „hollows”.
Descoperite de sondă MESSENGER, aceste abateri de pe suprafața planetei transmit ideea că planeta suferă o eroziune continuă și par să fie asociate cu prezența unor materiale volatile care se evaporă sau se sublimează (trec din stare solidă în stare gazoasă, n.r.) cu ușurință, a precizat Geraint Jones, directorul proiectului științific al misiunii.
„În esenţă, vrem să înţelegem originile acestei planete şi modul în care a ajuns să fie ceea ce este. Studiind mai în detaliu aceste corpuri cereşti, aflăm, de asemenea, cum s-a format planeta noastră şi cum a ajuns să fie aşa cum o cunoaştem astăzi”, a subliniat omul de ştiinţă.
COMENTARII / 0