Enigma studenți români în străinătate: tinerii neînregistrați

Zeci de mii de tineri români se înscriu la universitățile din străinătate. Totuși, în registrele oficiale ale statului nu se găsește un număr precis al acestora. Unde se află informațiile și ce conțin acestea.

numărul de studenți români plecați în străinătate nu este la zi și nu este complet.

Motivul acestei situații constă în faptul că nicio autoritate a țării nu colectează informații despre tinerii care decid să urmeze studii în afara frontierei.

Citește șiUE vrea taxe mai mari pentru marile companii: ce propune Antonio Costa

Statistica Eurostat

În absența unor cifre furnizate de autoritățile române privind numărul studenților români care studiază în străinătate, informațiile relevante pot fi găsite la Eurostat, UNESCO sau Banca Mondială. Conform Eurostat, în 2024 există aproximativ 23.000 de studenți români înscriși în universități europene. Totuși, în setul de date Eurostat lipsesc informații pentru unele dintre cele mai populare țări destinate studenților.

Pe de altă parte, doar programul Erasmus+ și programele de practică studențească s-au adresat unui număr de 14.417 de studenți români în anul universitar 2024-2025. Dacă îi scădem pe aceștia, care stau temporar la studii vreme de un semestru sau un an, ar însemna că rămân puțin peste 10.000 de studenți români în străinătate, o „cifră mult subevaluată”, spun mai mulți experți.

În ceea ce privește distribuția pe țări, Olanda reprezintă prima destinație preferată a românilor care doresc să studieze în străinătate, urmată de Marea Britanie și Belgia. Alexandra Bădescu, manageră la Integral Edu, o platformă de consultanță pentru cei care doresc să studieze în străinătate, descrie această situație ca

„un podium al prezenței”

.

INS afirmă că nu adună informații despre românii care se îndreaptă spre studii în străinătate.

Bogdan Pătărlăgeanu, responsabil pentru comunicare la Institutul Național de Statistică (INS), a declarat în cadrul unei interviuri cu HotNews că organizația pe care o reprezintă nu colectează informații privind studenții români care studiază în străinătate.

Pătărlăgeanu spune:

„Selecția unui student care pleacă în afară la studii este cu totul alta decât selecția pentru universitățile din România și atunci nu știu cum se poate să se urmărească chestia asta”.

Români care studiază în străinătate: câți sunt?

„Din păcate, nu există o estimare oficială a numărului de studenți români din diaspora”, spune și Bianca Radu, președinta Ligii Studenților Români în Străinătate. 

El încearcă să stabilească o estimare, fondată pe experiența sa personală și pe legăturile cu coordonatorii filiali din alte țări: numărul de studenți români care își încep anual studiile în străinătate depășește 10.000.

„Totuși, dacă o înmulțim cu numărul de ani petrecuți de obicei la studii, aproximativ 5 ani (licență și master), ar însemna că anual, în străinătate, se află concomitent 50.000 de studenți români. Părerea mea este că cifra este mai mare”, mai spune ea. 

Statistici privind tinerii români care studiază în afara țării sunt obținute doar parțial din rapoarte emise de Banca Mondială, Eurostat și UNESCO. În consecință, informațiile rămân incomplecte sau depășite.

Conform unei analize realizate de Banca Mondială, în anul 2021, 34.329 români erau înregistrate ca studenți în străinătate.

UNESCO compilează datele privind studenții internaționali, iar în 2023, 28,437 români erau înscriși la instituții de învățământ superior din afara frontierei. Această cifră reprezintă ultimul raport oficial al autorităților și cuprinde studenții români aflați în orice țară a lumii.

Eurostat prezintă date privind studenții care au plecat în 39 de țări europene. În total, 22.860 de români sunt răspândiți pe întregul continent. Aceștia urmează programe universitare în toate etapele, de la licență până la doctorat.

În rapoartele Eurostat nu se regăsesc, de fapt, studenți care au plecat în Olanda pentru un doctorat, precum și în Marea Britanie, Slovenia, Liechtenstein, Muntenegru și Georgia, acoperind toate ciclurile universitare.

Mutarea din Marea Britanie spre Olanda

Pentru cititorii HotNews, experta Alexandra Bădescu de la Integral Edu afirmă că este aproape imposibil ca o instituție să colecteze toate informațiile privind studenții care au plecat în străinătate.

„Pe lângă studenții pe care îi trimitem noi sau care aplică cu alte companii, sunt studenții care aplică siguri și atunci este greu de ținut o evidență”, afirmă ea. 

Lipsa de date complete din Olanda și Marea Britanie determină faptul că informațiile Eurostat nu sunt reprezentative.

De ce? Olanda și Marea Britanie constituie cele două destinații alese în mod predominant de studenții români.

„Dacă până în 2020 majoritatea studenților mergeau în Marea Britanie, după 2020, care coincide cu Brexit și creșterea taxelor de studiu în Anglia, copiii s-au dus către Olanda, unde taxa era în jur de 2.000 de euro pe an, ceea ce este o taxă foarte mică de studiu”

Alexandra Bădescu afirmă.

Olanda a înregistrat, după plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană, o creștere semnificativă a numărului de studenți internaționali, printre care se numără mulți români. În fiecare an, aproximativ 1.000 de studenți sunt implicați în programe de studii, campuri de vară sau stagii de practică. Destinațiile preferate, în ordinea popularității, sunt: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Franța, Spania și Italia. Cel mai mare segment reprezintă cei care aleg să urmeze un program de licență.

În Statele Unite există în jur de 1.000 de studenți români, potrivit Institutului pentru Educație Internațională, menționat de Știrile ProTV. Aceștia urmează programe de licență, masterat sau doctorat.

Majoritatea se îndreaptă către stagii de durată limitată

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în cadrul publicației Education at a Glance 2025, indică faptul că majoritatea studenților care se îndreaptă spre străinătate preferă să participe la perioade scurte de învățământ în Europa, în cadrul programului Erasmus+.

Acest grup constă în studenți înmatriculați la o universitate românească, însă momentan se află în studii în alte țări.

Conform informațiilor furnizate de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, care supervizează inițiativa Erasmus+, în anul universitar 2024-2025, 14.417 studenți români au participat la mobilități studențești pentru studiu sau practică.

Informațiile provin din Erasmus+.

În legătură cu succesele și provocările din Olanda

„Dacă înainte plecau la studii în străinătate ca să rămână în străinătate, acum ei merg pentru experiența în sine. Pentru că experiența asta te crește”

Alexandra Bădescu declară.

HotNews a relatat pe larg despre experiențele studenților români în străinătate – care vorbesc despre dorul de casă, prima sesiune ori problemele cu banii.

Bădescu afirmă că mulți tineri optează pentru studii în străinătate pentru a dobândi independență și pentru a învăța să se descurce autonom. În special în Vestul Europei, programele educaționale sunt aliniate la cerințele pieței muncii, iar studenții beneficiază de internshipuri puse la dispoziție de universități.

Problema se manifestă, însă, în momentul în care nu reușesc să se acomodeze, iar impactul plecării de acasă îi copleșește.

„Sunt studenți care vin și spun «Nu am reușit să mă integrez în Olanda pentru că au cursurile foarte grele și e foarte greu acolo». De fapt, nu e despre asta. Este pentru că ei nu au putut să se acomodeze cu faptul că stau într-o cameră de cămin. Nu sunt obișnuiți să-și spele hainele, să-și gătească. Nu sunt de vină cursurile”, spune managera de la Integral Edu. 

„Plus clima și pur și simplu viața olandezilor care sunt mai reci față de noi, îi fac să se întoarcă în țară”, reiterează Alexandra Bădescu.

Alexandra Bădescu a evidențiat și un alt element: integrarea pe piața muncii. În mod obișnuit, mulți absolvenți români din Marea Britanie rămâneau acolo pentru a ocupa locuri de muncă. Când migrația s-a îndreptat spre Olanda, o