Este Hamas gata să renunțe la arme? Ce schimbări aduce planul dezarmării în războiul din Gaza

Variabila ad este inițializată cu rezultatul metodei createElement a obiectului document, care generează un element div. ad.id = ‘AdSense’; Se setează proprietatea className a variabilei...

Variabila ad este inițializată cu rezultatul metodei createElement a obiectului document, care generează un element div.

ad.id = ‘AdSense’;

Se setează proprietatea className a variabilei ad la ‘AdSense’.

Citește șiAlertă de securitate la o bază militară britanică folosită de SUA și NATO. Doi cetățeni letoni au fost arestați

ad.style.display = ‘block’;

The property ad.style.position is assigned the value ‘absolute’.

ad.style.top = ‘-1px’;

Se atribuie proprietății înălțime a obiectului ad valoarea 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3887509″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/este-hamas-gata-sa-renunte-la-arme-ce-schimba-planul-de-dezarmare-pentru-razboiul-din-gaza-3887509″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}

Hamas a acceptat pentru prima dată cadrul unui plan de dezarmare în Fâșia Gaza, o decizie care ar putea constitui cel mai semnificativ pas realizat până în prezent spre încheierea războiului cu Israelul. Conform analizei BBC, acordul, negociat în mai multe luni cu mediere internațională, rămâne condiționat de aplicarea reciprocă a obligațiilor asumate de Israel și de garanții privind încetarea ostilităților și accesul la ajutoarele umanitare.

Hamas a aprobat un plan care prevede catalogarea și stocarea armelor grele care persistă în Gaza, sub controlul unei administrații palestiniene de tranziție, fără ca acestea să fie livrate direct Israelului. Această clauză a constituat unul dintre cele mai delicate aspecte ale discuțiilor.

Un oficial de rang înalt din Hamas, activ în negocieri, a afirmat că discuțiile au fost

„lungi și extrem de dificile”

, iar grupul a subliniat necesitatea

„inventarierea și depozitarea armelor”

sub controlul palestinian, în loc să le predea Israelului.

Conform propunerii, armamentul ar trebui să fie livrat progresiv către Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), o structură tehnocratică stabilită pentru gestionarea enclavei în faza de tranziție. În același timp, Hamas ar fi dispus să abandoneze și controlul administrativ al Fâșiei Gaza.

După numirea lui Khalil al-Hayya la conducerea biroului politic al Hamas, aprobarea cadrului a avut loc în scurt timp, iar negociatorii consideră că noua autoritate este mai dispusă să accepte compromisuri pentru a pune capăt conflictului.

Aplicarea înțelegerii, încărcată de neclarități

Chiar dacă declarația este privită ca un avans semnificativ în diplomatie, realizarea acordului nu este garantată în totalitate.

Potrivit Hamas, implementarea dezarmării depinde de respectarea de către Israel a obligațiilor asumate anterior, inclusiv încetarea operațiunilor militare, retragerea trupelor și facilitarea accesului ajutoarelor umanitare în Gaza. De partea cealaltă, oficialii israelieni susțin că nu vor accepta retragerea militară înainte ca Hamas să fie complet dezarmat și enclava să fie demilitarizată.

Interpretările diferite rămân principalul obstacol care împiedică implementarea acordului.

În ciuda incertitudinilor, dacă fiecare etapă a planului este respectată, acest demers ar putea constitui primul procedeu verificabil de dezarmare a Hamas și ar marca primul pas concret spre încheierea conflictului.

Gaza a suferit devastări în urma aproape trei ani de război.

Tensiunea dintre Israel și Hamas a erupt în urma atacului orchestrat de gruparea palestiniană împotriva țării israeliene pe 7 octombrie 2023, evoluând rapid într-una dintre cele mai severe conflicte din istoria recentă a Orientului Mijlociu.

Operațiunile militare israeliene au generat distrugeri masive în Fâșia Gaza, unde o parte considerabilă din infrastructura civilă a fost afectată, iar milioane de locuitori s-au simțit nevoiți să părăsească casele. Organizațiile internaționale, de mai multe luni, avertizează asupra crizei umanitare din enclavă, caracterizată prin lipsa alimentelor, a apei potabile, a medicamentelor și a serviciilor medicale.

Potrivit oficialilor palestinieni implicați în negocieri, această criză umanitară fără precedent a determinat noua conducere a Hamas să accepte discutarea dezarmării, o opțiune pe care gruparea a respins-o în repetate rânduri în trecut.

În ciuda tuturor eforturilor, răspunsul comunității din Gaza a rămas reticent. În urma numeroaselor încetiri de foc ce s-au dovedit a fi infructuoase și a acordurilor neimplementate, un număr semnificativ de palestinieni tratează noul anunț cu scepticism. Pentru majoritatea rezidenților, esențialul nu constă în redactarea unui acord, ci în întrebarea dacă acesta va întrerupe bombardamentele, va facilita readucerea persoanelor evazionate și va oferi o îmbunătățire concretă și persistentă a condițiilor de viață.

Hamas și autoritățile israeliene continuă să fie percepute cu un nivel scăzut de încredere, deoarece numeroase acorduri anterioare nu au adus modificări semnificative pe teren.

În cazul în care se realizează complet, planul de dezarmare ar putea deschide nu doar drumul către încheierea conflictului, ci și către reconstrucția Gaza și reînceperea unui proces politic ce vizează viitorul enclavei, scopuri susținute de mediatorii internaționali și de administrația americană.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0