Estonia este o națiune cu 1,3 milioane de rezidenți și cu o frontieră de aproape 300 km cu Rusia. Autoritățile se îngrijorează că ar putea fi ținta principală a Kremlinului în cazul în care se declanșează o ofensivă militară împotriva unei state membre NATO și UE, principală.
Serviciile de securitate ale acestei țări baltice au denunțat în repetate rânduri războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Europei în paralel cu agresiunea militară împotriva Ucrainei. Pe fondul acestui război hibrid, Estonia a fost nevoită să-și închidă toate vămile cu Rusia începând cu 1 decembrie.
Mai mult, această națiune, membră a NATO și a UE, a elaborat un plan de reziliență, denumit Hukukindlus („Rezistență la scenarii catastrofale”), pentru a contracara o posibilă ocupație rusească, conform Politico.
Citește șiPreşedintele Finlandei le cere liderilor europeni să discute direct cu Putin / ”Am externalizat prea mult timp relaţia europeană cu Rusia”
Tõnu Grünberg, care a fost arhitectul noii strategii și fost secretar general adjunct pentru infrastructură digitală și securitate cibernetică la Ministerul Justiției și Afacerilor Digitale din Estonia, a precizat că planul prevede și o rezistență digitală, destinată situațiilor în care centrele de date sunt fie „distruse”, fie „imposibil de operat” de pe teren.
Țara baltică are deja un backup complet al tuturor informațiilor sale în „ambasada digitală” situată în Luxemburg.
„Acum vrem să fim cu adevărat online, indiferent de se întâmplă. (…) Totul trebuie să rămână operațional”, inclusiv „serviciile critice”, explică Grünberg.
Guvernul Estoniei dezvoltă aplicații protejate pe platforme cloud, inclusiv Microsoft Azure și Amazon Web Services, precum și pe propria sa platformă cloud guvernamentală.
Conform unei surse citate, Allan Allmere, consilier în domeniul arhitecturii și infrastructurii IT la Ministerul Justiției și Afacerilor Digitale, afirmă că țara sa intenționează să reducă efectul celui mai grav scenariu posibil.
„În mod ideal, ne dorim să construim sisteme care să poată rezista oricărei crize posibile, dar în realitate nicio țară nu poate prezice sau elimina toate riscurile. În cele mai grave scenarii, trebuie, de asemenea, să păstrăm o fundație de încredere de la care statul digital al Estoniei să poată fi reconstruit”, subliniază el.
Pericolul la adresa serviciilor digitale ale Estoniei a fost resimțit pentru prima dată în 2007, când, la trei ani de la aderarea la NATO și UE, țara s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice care au durat 22 de zile și au distrus majoritatea serviciilor comerciale și guvernamentale. Acest atac cibernetic masiv a fost pus pe seama Rusiei, care nu s-a împăcat niciodată cu ieșirea Estoniei de sub influența sa.
În 2007, primele atacuri cibernetice de amploare au lovit o țară întregă. Din consecință, Estonia a trebuit să reconstruiască complet rețeaua sa digitală, iar în acest interval a devenit
„cel mai digitalizat stat din lume”
.
Conform consilierului digital Allan Allmere, noul plan urmărește ca Estonia să nu fie nevoită să reînceapă de la zero; el a subliniat că
„să nu o ia niciodată de la capăt”
„Prima provocare a fost cum să ne asigurăm că datele statului estonian nu vor dispărea”, spune el, referindu-se la crearea „ambasadei digitale” din Luxmeburg. „Următoarea (provocare – n.r.) este cum să ne asigurăm că statul poate continua să funcționeze cu aceste date pe vreme de criză. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că aceleași date rămân ușor de înțeles și utilizabile și peste decenii”, conchide oficialul eston.
COMENTARII / 0