Estonia: Putin e încolțit, are doar opțiuni proaste

În cadrul unui interviu acordat publicației The Telegraph, la sediul Serviciului de Informații Externe Estonian (EFIS) din Tallinn, directorul general Kaupo Rosin a prezentat o analiză aprofundată a situației de la Kremlin și a conflictului inițiat de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit MI6, EFIS este considerat unul dintre cele mai performante agenții de informații la nivel global, iar aceasta urmărește cu atenție mișcările Moscovei, situându-se la doar 200 km de frontieră.

În Kremlin se află într-o dilemă: opțiuni proaste și tensiuni interne.

Citește șiIncendiu devastator în bloc din China: 15 moarte și zeci la spital

Analizele din cadrul serviciilor de informații estoniene indică că Vladimir Putin se află în fața unor dificultăți structurale semnificative. Numărul de pierderi umane pe frontul din Ucraina încalță volumul de recrutare actual, iar operațiunile de atac la distanță ale forțelor ucrainene asupra rețelei petroliere au deteriorat în mod considerabil veniturile bugetare ale Rusiei.

Bugetul Moscovei a înregistrat deja un deficit care a depășit estimările inițiale și ar putea ajunge la 10 trilioane de ruble (aproximativ 100 de miliarde de euro), ceea ce ar însemna o jumătate din fondurile destinate apărării.

În contextul restricțiilor impuse de sancțiunile internaționale, care blochează accesul la piețele financiare, Kremlinul ia în considerare majorări de impozite și contribuții impuse oligarchilor, acțiuni ce intensifică nemulțumirea internă.

Kaupo Rosin subliniază că, în cercurile de influență din Moscova, vocea celor care îl solicită pe Putin să reexamineze continuarea războiului, crește în intensitate.

Întreruperea ostilităților ar putea fi percepută ca o semnătură de fragilitate, în timp ce prelungirea lor intensifică amenințările economice și politice.

„Ceea ce exprimă sau transmite el este că victoria Rusiei va veni la un moment dat – și că trebuie doar să continuăm și să mergem mai departe. Dar nu sunt sigur dacă oamenii din jurul lui Putin sunt la fel de convinși pe cât ar putea fi el. Ceea ce mai are Putin, în acest moment, sunt doar opțiuni proaste. Și fiecare decizie pe care o ia are riscuri diferite pentru el. Așadar, decizia de a continua prezintă riscul ca, odată cu pierderile mari și situația economică, problemele și tensiunile interne din Rusia să se acumuleze”, a transmis Kaupo Rosin.

Conform șefului spionajului din Estonia, o eventuală schimbare de regim la Moscova ar avea loc deodată, iar sistemul intern se dovedește neobișnuit de fragil.

Oportunități echivalente pentru o mobilizare nouă în Rusia

Scăderea a sute de mii de soldați în zona de luptă poziționează Kremlinul în postura de a evalua o nouă mobilizare rusească.

În ciuda așteptărilor populației și a unităților militare rusești privind un astfel de ordin, decizia definitivă încă nu a fost luată, iar probabilitatea ca să apară un nou val de mobilizare este estimată la 50%.

În contextul securității regiunii euro-atlantică, evaluările realizate de EFIS indică faptul că NATO menține o descurajare puternică, iar șansele ca Rusia să inițieze un atac militar convențional împotriva unui stat aliat în viitorul apropiat sunt foarte reduse.

În cadrul întâlnirilor de ultimă oră dintre John Ratcliffe, directorul CIA, și reprezentanții din Moscova, s-a ratificat din nou mesajul referitor la Articolul V și la soliditatea clauzei de apărare reciprocă.

De la „război hibrid” către teror

O pericolă iminentă și directă pentru Europa se manifestă printr-o campanie de sabotaj coordonată de GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.

Aceste atacuri se concentrează tot mai des pe unități din sectorul de apărare și pe puncte logistice care asigură livrarea de echipamente către Ucraina, exemplificându-se prin incidentul recent cu dronă de la aeroportul Leipzig-Halle și prin incendiul depozitelor din Londra.

Șeful spionajului estonian refuză să accepte denumirea de „război hibrid”, susținând că termenul reduce la suprafață o situație extrem de periculoasă.

Rosin afirmă că sabotajele, atacurile cibernetice și loviturile asupra infrastructurii civile europene ar trebui să fie recunoscute în mod clar ca terorism sponsorizat de stat.

Estonia continuă să adopte o poziție defensivă deosebit de înaltă, destinând 3,4% din PIB către forțele armate și dispune de posibilitatea de a mobiliza în doar câteva zile 80.000 de rezerviști pregătiți, constituind un element esențial al securității pe flancul estic al NATO.