Europa, bătrânul continent, se confruntă cu războaie în Ucraina și Iran

var ad = document.createElement(‘div’); ad.id este setat la ‘AdSense’; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiVideo Un spion rus căutat de SUA a fost arestat în Muntenegru. Pe...

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id este setat la ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiVideo Un spion rus căutat de SUA a fost arestat în Muntenegru. Pe capul lui Mihail Zvinciuk era pusă o recompensă de 10 milioane $

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3896283″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/o-perioada-dificila-pentru-europa-batranul-continent-afectat-de-razboaiele-din-ucraina-si-iran-incendii-forestiere-si-migratie-3896283″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

În ultimele zile, Europa a părut, încă o dată, să privească de pe margine cum destinul ei este modelat de forțe externe. Ar alege președintele american Donald Trump să reia un război de amploare cu Iranul și să determine creșterea prețului petrolului? Ar putea încălzirea globală să provoace incendii de pădure mai extinse și mai devastatoare, chiar în condițiile în care mai multe astfel de incendii au făcut deja ravagii pe tot continentul? Ar putea un aflux brusc și inexplicabil de persoane care trec granița marocană către o exclavă spaniolă — dintre care aproape toate au fost trimise imediat înapoi — să divizeze liderii blocului și să alimenteze extrema dreaptă?, notează The New York Times.

Europa a trecut deja printr-o vară extrem de dificilă: două războaie, o caniculă record, inflație în cre

Europa se confruntă cu numeroase provocări, iar, la fel ca și multe evenimente recente, multe dintre acestea nu se bazează pe voința sa.

Războiul din Iran

Europa nu a reușit să încheie conflictul din Ucraina după peste patru ani de violență. Progresul european în reducerea emisiilor, menit să lupte schimbările climatice, este eclipsat de intervențiile Statelor Unite și Chinei. Perspectivele pentru inteligența artificială se formează în mare măsură în afara continentului. Populismul de dreapta a crescut în intensitate, alimentat de migrație, inegalitate și dezinformare.

„Indiferent cum ai privi situația sau cum ai evalua-o, aceasta este o perioadă dificilă și tulburătoare pentru Europa”

a spus Richard Haass, care

„Nu e vorba doar de faptul că au alocat fonduri insuficiente, ci și de faptul că s-au organizat insuficient în ceea ce privește propria lor securitate”, a spus el. „Practic, cu câteva excepții, Europa este un simplu spectator în competiția din domeniul inteligenței artificiale. Nu este ceva ce i-au făcut Statele Unite sau China Europei. Este ceva ce Europa și-a făcut singură”.

Europa a adoptat acțiuni în numeroase domenii.

În momentul în care Rusia a atacat Ucraina, cu peste patru ani în urmă, Europa și Marea Britanie au

După ce Trump s-a întors la Casa Albă în 2025 și a dat semne că adoptă o atitudine mai conciliantă față de președintele rus Vladimir V. Putin, Marea Britanie, Franța, Germania și alte țări europene au format „Coaliția de Voință” pentru a încerca să protejeze interesele Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace și au lucrat în spatele ușilor închise pentru a-i împăca pe președinții ucrainean și american. Aceste eforturi au contribuit la împiedicarea lui Putin să încheie un acord cu Trump în detrimentul Ucrainei.

Cu toate că coaliția a repetat că

niciun acord privind interesele și securitatea europeană nu poate fi negociat fără europeni

, această declarație s-a dovedit dificil de implementat. În numeroase ocazii, liderul din Casa Albă a excluzat aliații Statelor Unite, alegând în schimb să converseze direct — și, în principal, fără rezultat — cu Rusia sau cu Ucraina.

„De ani de zile, liderii europeni vorbesc despre autonomia strategică și despre afirmarea Europei ca actor important în domeniul securității”, a scris Lesia Ogryzko, directoarea Centrului de Securitate Sahaidachnyi din Kiev, într-un articol publicat de Atlantic Council. „Lunile următoare ar putea constitui cel mai clar test de până acum pentru a vedea dacă aceste ambiții sunt realiste”.

Grupul respectiv a exercitat o influență mai slabă asupra conflictului dintre SUA – Israel împotriva Iranului, deși repercusiunile sale se resimt intens pe întreg continentul. Reacția puternică a Europei la decizia lui Trump de a se implica în război a provocat furia liderului american și a afectat negativ legăturile transatlantice.

În aprilie, în parte ca o încercare de a restabili relațiile cu cel de-al 47-lea președinte american, Marea Britanie și Franța au anunțat inițiativa de a organiza o operațiune militară care ar putea contribui la protejarea liberei circulații prin Strâmtoarea Ormuz, odată ce se va ajunge la un acord privind un armistițiu durabil. Însă luptele intermitente dintre Statele Unite și Iran au făcut ca demararea operațiunii să devină prea periculoasă. Diplomații din mai multe țări europene au declarat că posibilitatea de a trimite nave militare pentru a contribui la îndepărtarea minelor din strâmtoare sau pentru a escorta petrolierele este, practic, suspendată până când se va clarifica dacă războiul se află într-adevăr într-o pauză.

Liderul american a amenințat în ultimele zile că va intensifica dramatic atacurile asupra Iranului dacă regimul nu va accepta să deschidă strâmtoarea. Marți, președintele SUA a declarat pentru Fox News că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă această cale navigabilă crucială nu va fi deschisă în cel mai scurt timp.

În ciuda crizei din Iran, incendiile forestiere au generat devastări la nivel continental în Europa, unde secțiunile roșii aprinse de pe hărțile meteorologice semnala valuri de căldură fără precedent, devenind din ce în ce mai frecvente.

două decenii au marcat perioada în care statele europene au majoritar recunoscut pericolele schimbărilor climatice și au inițiat măsuri pentru reducerea emisiilor și pentru sprijinirea energiei regenerabile. Cu toate acestea, odată cu intrarea în funcție a lui Trump în Statele Unite, relațiile lor au intrat în conflict cu unul dintre cei mai mari poluatori mondiali, ceea ce a complicat eforturile de a contracara schimbările climatice.

În prezent, se observă că statele din această zonă se confruntă cu efectele încălzirii globale, iar temperaturile medii cresc la un ritm mai rapid decât pe orice alt continent. În iulie, britanicii înregistrează cea mai secetoasă lună din aproape două secole. Incendiile au forțat evacuarea a peste 300.000 de persoane în Franța și Spania. În Grecia, pompierii și-au pierdut viața în timp ce încercau să stingă focurile care încă nu au fost complet stinse.

Ceuta, un mic teritoriu spaniol de pe coasta Africii de Nord, a înregistrat un aflux de zeci de mii de persoane în săptămâna precedentă, ceea ce a amplificat spectrul unei noi crize și a pus la încercare unitatea europeană în legătură cu una dintre cele mai sensibile chestiuni politice din zonă.

Pedro Sanchez, prim-ministrul de stânga al Spaniei, a devenit cunoscut pentru atitudinea sa primitoare față de anumiți migranți, în special față de muncitorii din America Latină. Cu toate acestea, el a adoptat o abordare mai dură față de persoanele care încearcă să treacă ilegal granița Spaniei cu Marocul. El a intervenit rapid împotriva celor sosiți în Ceuta cu ajutorul forțelor armate ale țării sale, iar majoritatea au fost trimiși înapoi în cursul weekendului. În prezent, se instalează o barieră plutitoare în apropierea digului care separă cele două țări.

Incidentul a scos la iveală tensiunile din cadrul Uniunii Europene, care s-au adâncit în ultimii ani, pe măsură ce partidele de extremă dreaptă, printre care Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională din Franța, au exploatat teama față de migranți ca mijloc de a-și mobiliza susținătorii politici. Aproape două duzini de țări din UE au criticat dur Spania în orele care au urmat sosirii migranților în Ceuta, unele dintre ele solicitând suspendarea țării din zona de liberă circulație a blocului. Sanchez a răspuns calificând acele națiuni drept „egoiste”.

Unii experți au subliniat că absența sprijinului din partea altor state, în timp ce Spania se confrunta cu o amenințare externă, reprezintă un semn al dificultății cu care se confruntă întregul continent în a-și consolida autoritatea la nivel global.

Haass, din cadrul Consiliul pentru Relații Externe, a afirmat că, potrivit lui, deficitul de unitate scoate în evidență problema esențială cu care se confruntă Europa în încercările sale de a-și defini viitorul.

El a afirmat:

„Întregul”, a spus el, „este mult mai mic decât suma părților sale”.

Balcani continuă să fie afectat de incendioasele din pădure, iar în curând se vor înregistra perioade cu temperaturi ce ating 40 de grade Celsius.

Spania își manifestă îngrijorarea pentru exclavele Ceuta și Melilla. Cine ar interveni în sprijinul Madridului în cazul unei acțiuni din partea Marocului?

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0