Europa, exclusă de la negocieri, lasă flancul estic vulnerabil la Rusia

Țara europeană se confruntă cu o realitate dură: în prezența unui agresor care n-a abandonat niciodată viziunea sa imperialistă, slăbiciunea devine o invitație la noi acte de agresiune.
Ultimul exemplu este Războiul din Ucraina dus de ruși, care confirmă această realitate.
Pentru ca Europa să rămână o entitate liberă și suverană, este imperativă unirea sa, reînarmarea și dobândirea unei autonomii strategice.
Peeter Tali, reprezentant al Parlamentului eston de la Tallin, discută despre soluțiile propuse de Estonia în fața acestor provocări.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul estonian, Peeter Tali, care este și membru al Comisiei Naționale de Apărare, a fost invitat în emisiunea Pașaport diplomatic de Cristina Cileacu, A.D.V.

Un mesaj de mulțumire a fost adresat pentru invitație de către Peeter Tali.

Citește șiRăzboi SF: Robot ucrainenilor neutralizează dronă rusă în luptă

Masa negocierilor pare a fi complet goală pentru Europa. Niciun reprezentant european nu are acces la discuțiile care ar putea schimba soarta regiunii. Exclusiv alte părți par a avea privilegiul de a fi luate în considerare. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la viitorul securității în regiunea europeană.

Cristina Cileacu discută despre securitatea europeană în contextul tensiunilor actuale din Orientul Mijlociu.
În perioada premergătoare conflictului din Iran, au avut loc discuții între reprezentanții Ucrainei și Federației Ruse.
Însă, de la debutul războiului din Iran, aceste negocieri au încetat să mai aibă loc și, mai mult, subiectul a fost complet omis din dezbateri.

Să nu uităm că Europa nu a avut un loc la masă la această negociere

.
Acum, Cristina Cileacu se întreabă care va fi cursul evenimentelor în continuare,
având în vedere că Statele Unite ale Americii par a fi concentrate în altă parte a globului.

Peeter Tali a declarat că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă o nouă operațiune cinetică a aceluiași conflict. Din punct de vedere al său, Rusia, China, Iran și Coreea de Nord au creat noi axe ale răului și provoacă lumea întreagă care valorizează libertatea. Atacul din Gaza împotriva Israelului a arătat, de asemenea, implicarea iranienilor și a serviciilor speciale rusești. În ceea ce privește discuțiile de pace, cu sau fără participarea ucrainenilor, Peeter Tali nu prevede un armistițiu în regiune, deoarece rușii nu doresc acest lucru și continuă să mintească și să fure, la fel cum au făcut-o în trecut. Potrivit lui, Putin nu are impresia că pierde și așteaptă, pe motive necunoscute, posibilitatea de a înșela administrația Trump și de a captura întreg Donbass, inclusiv orașele puternic fortificate Sloviansk și Kramatorsk.

În contextul conflictului, regiunea estică se confruntă cu o vulnerabilitate crescută. Condițiile de securitate sunt din ce în ce mai complicate pe acest flanc estic, care este mai direct afectat de ostilități.

În acest context, Cristina Cileacu se întreabă ce măsuri ar trebui să ia Europa pentru a face față situației create de războiul din Ucraina, care are un impact semnificativ asupra regiunii.
Țările din flancul estic, inclusiv Estonia și România, sunt puternic afectate, însă nu au o poziție negociabilă în acest proces.

Ce să facem?

se întreabă ea, evidențiind îngrijorarea legată de lipsa de implicare a Europei în negocieri.

Este imperativ să se acorde o atenție deosebită sprijinului militar acordat Ucrainei, după cum afirmă Peeter Tali, care subliniază necesitatea de a furniza asistență militară și sisteme de arme cu rază lungă de acțiune pentru a combate eficient.

În primul rând, ar trebui să oferim ucrainenilor mai multă asistență militară, tot ce putem, sisteme de arme cu rază lungă de acțiune, informaţii etc.

Însă, ritmul de acordare a sprijinului a fost prea lent, iar acest lucru a permis Rusiei să exercite presiuni prin amenințări nucleare.

• China a încercat să intervină și să descurajeze astfel de acțiuni.
• Au fost întârzieri în ceea ce privește furnizarea de avioane de luptă, tancuri și arme cu rază lungă de acțiune.

Peeter Tali subliniază, de asemenea, că orice formă de colaborare economică cu Rusia ar trebui să înceteze, deoarece aceasta alimentează mașina de război rusă și rezultă în corupție.

În plus, Peeter Tali consideră că trebuie să se crească presiunea asupra Rusiei prin înghețarea activelor și utilizarea acestora în beneficiul Ucrainei.

Confirmând o realitate, Cristina Cileacu a afirmat că aceștia nu contribuie financiar, da.

Într-o situație delicată se află flancul estic, după cum afirmă Peeter Tali, care subliniază că

Şi nu plătesc, nici nu se opresc operațiunile de petrol și gaze rusești

.

Atacul Rusiei împotriva lumii libere a devenit o realitate.

Cristina Cileacu subliniază că eforturile ţării dvs. de a convinge Uniunea Europeană să utilizeze activele Federației Ruse înghețate și să aloce Ucrainei o sumă considerabilă de 300 de miliarde de dolari nu au avut succes.
În acest context, se ridică întrebarea dacă Uniunea Europeană posedă suficientă putere pentru a reacționa eficient în situații similare.

Pentru că… răspunsul Uniunii Europene a fost că trebuie să ne supunem dreptului internațional.

Această declarație pune în evidență poziția Uniunii Europene faţă de respectarea dreptului internațional.

Peeter Tali subliniază că situația este complexă și necesită o analiză atentă a fluxurilor de informații. Țările din Europa de Est se confruntă cu o percepție eronată, încercând să revină la normalitate. În realitate, conflictul nu este doar unul izolat, ci o agresiune a Rusiei împotriva lumii libere, care vizează direct valorile fundamentale ale societății libere, precum libertatea de exprimare. Acest conflict include atacuri împotriva jurnalismului independent și crearea unor entități care imită jurnalismul, dar servesc drept instrumente de propagandă. Din perspectiva Rusiei, aceste entități reprezintă o nouă formă de jurnalism, un sistem de arme mediatice. De asemenea, Rusia se implică activ în procesele electorale europene, în scopul de a schimba guvernele în țările respective. Există multiple exemple ale acestei strategii. Pe lângă acestea, Rusia vizează statul de drept prin afaceri și influență economică în Europa. Suma de bani rusești care influențează capitalele europene este considerabilă. În ciuda acestui fapt, eforturile de apărare continuă, inclusiv prin inițiative noi la nivelul Uniunii Europene, nu numai în Estonia, ci la nivel continental.

În ciuda provocărilor, Europa pare să fi ajuns la un numitor comun în ceea ce privește riposta la adresa Rusiei.

Cristina Cileacu subliniază că și țara dumneavoastră este extrem de interesată să elimine flota fantomă rusă, care se implică în transportul ilegal de petrol, inclusiv în regiunea Mării Baltice.

Țara dumneavoastră este, de asemenea, foarte dornică să scape de flota fantomă rusă, care transportă petrol ilegal și în Marea Baltică.

Întrebată despre evoluția acestei lupte, având în vedere conflictul actual din Iran și decizia Statelor Unite de a relaxa sancțiunile impuse exporturilor de petrol ale Rusiei, aceasta remarcă faptul că Rusia înregistrează acum venituri substanțiale din vânzarea de petrol și gaze, odată cu ridicarea anumitor sancţiuni asupra exporturilor de petrol ale Rusiei de către Statele Unite.
Cum se desfășoară această luptă, pentru că având în vedere războiul din Iran de acum, faptul că Statele Unite au ridicat anumite sancţiuni asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, rușii câștigă acum din nou mulți bani din vânzarea de petrol și gaze.

Peeter Tali afirmă că, deși cifrele nu sunt la fel de alarmante ca în trecut, situația rămâne îngrijorătoare. Revenind la așa-numita flotă fantomă, există trei pericole majore: mai întâi, alimentarea unei mașini de război rusești; în al doilea rând, operațiuni de tip hibrid, care au drept țintă infrastructura critică de pe mare, precum conducte de gaz, linii electrice și de comunicații – o tactică deja folosită de China în Marea Chinei de Sud. În al treilea rând, există un risc ecologic semnificativ, deoarece Marea Baltică este foarte îngustă și puțin adâncă, iar o astfel de navă fantomă ar putea avea consecințe dezastruoase.

Și pot folosi aceste nave ca platforme pentru drone

, adaugă Tali, subliniind că Rusia a consolidat prezența marinei sale în Marea Baltică cu până la șase portavioane echipate cu lansatoare de rachete Kalibr. În răspuns, Uniunea Europeană și țările NATO ar putea lua măsuri de hărțuire a acestor nave în Marea Mediterană și Atlantic, unde marina rusă nu are o prezență semnificativă.

Estonia figurează pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, demonstrând astfel angajamentul său față de securitatea națională. Țara baltică a adoptat o abordare proactivă pentru consolidarea capacităților sale militare, în contextul în care Rusia a devenit un factor din ce în ce mai important în regiune.

În cadrul discuției, Cristina Cileacu a afirmat: „Investițiile țării dumneavoastră în domeniul apărării sunt considerabile. În cadrul Uniunii Europene și al NATO, Estonia se remarcă prin investiții substanțiale și rapide în achiziționarea echipamentului militar necesar.” Cristina Cileacu a continuat: „Cum percepeți calitatea de aliat în cadrul NATO atunci când observați că anumiți membri ai alianței nord-atlantice adoptă o abordare mai prudentă în această materie?”

Peeter Tali subliniază că, deși nu putem face multe aici, dialogul și persuasiunea sunt esențiale.

Trebuie să discutăm și să convingem

, însă la nivelul UE se pot obține rezultate mai bune, deoarece nu suntem doar țări individuale, ci mai degrabă state membre cu interese comune, aflate la graniță, printre care se numără România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, precum și Norvegia, care însă nu face parte din UE.
Creșterea investițiilor în apărare este o necesitate, dar aceasta poate fi văzută ca o protecție pentru întreaga UE.
În prezent, trebuie să se discute despre modul în care această responsabilitate poate fi distribuită în mod echitabil.
Statele membre nu numai că au acordat ajutor, dar au și demonstrat solidaritate în timpul crizei migrației și o continuă în Marea Mediterană, scopul fiind protejarea unui mod de viață prosper și a libertăților.
În cazul în care Rusia percepe slăbiciune, s-ar putea să încerce să ia măsuri, iar următoarea țintă nu va fi neapărat Narva, ci poate Scoția.

Încrederea a fost zdruncinată, iar acest lucru a devenit o armă strategică pentru Moscova.

Cristina Cileacu a menționat că i-a fost înmânat un document pe care urmează să-l prezinte, redactat de către serviciile de informații externe estone, care, conform spuselor interlocutorului său, este dat publicității anual. Acest raport abundă în informații despre Rusia și despre tacticile utilizate de aceasta în războiul hibrid, cu accent pe impactul asupra Estoniei. În acest context, a adresat o întrebare pertinentă, și anume cum percep acum estonii Rusia, având în vedere că în România există anumite rezerve în ceea ce privește continuarea sprijinului acordat Ucrainei în fața Rusiei.

Peeter Tali a declarat că subiectul în cauză este unul foarte controversat, deoarece majoritatea oamenilor sprijină Ucraina fără rezerve.

Este un subiect controversat. În mare parte, majoritatea, desigur, sprijină Ucraina și chiar necondiționat.

Însă, potrivit lui Tali, Kremlinul utilizează acum un nou câmp de luptă, și anume răspândirea influenței sale în capitalele europene, africane și americane, precum și în instituțiile publice, cu scopul de a crea neîncredere între guverne și populație.

• Prima motivare pentru care foștii combatanți ruși ar trebui să fie împiedicați să intre în Uniunea Europeană este aceea că Kremlinul funcționează în simbioză cu crima organizată.
• A doua motivare este aceea că acești indivizi, care în unele cazuri au comis crime de război, nu sunt doriți în Rusia de către Putin și ar putea să se alăture crimei organizate în UE, creând frică și haos.

În plus, Tali a subliniat că odată ce aceste persoane intră în UE cu libertate de mișcare, ele ar putea să utilizeze droguri, arme și traficul de persoane pentru a crea probleme, deoarece GRU, serviciile de informații militare ruse, ar putea să le exploateze ca mercenari, sabotori sau diversionari.
Trebuie să existe o atenție sporită la această problemă și să se discute cu alte țări europene, precum Italia, pentru a preveni potențialele amenințări.

Oprirea lor a devenit o necesitate stringentă, după cum afirmă Cristina Cileacu, care subliniază:

Să fi mai atenţi și să îi oprim.

Confirmarea a venit de la Peeter Tali:

Da.

De-a lungul unei vaste întinderi, de la regiunea polară Arctica până la Marea Neagră, flancul estic se confruntă cu o situație de securitate precară.

Cristina Cileacu a declarat că summitul B9, cunoscut și sub numele de București 9, va avea loc la București pe 13 mai, eveniment la care Estonia este una dintre participante. Anul acesta, reuniunea va găzdui nu numai țările membre B9, ci și reprezentanți ai țărilor nordice. Se consideră că extinderea acestui format este o decizie înțeleaptă, având în vedere că discuțiile se concentrează pe flancul estic, o zonă care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră.

O abordare ingenioasă este termenul pe care Peeter Tali îl utilizează pentru a descrie o inițiativă. Formatul NB8, care reunește țările nordice și baltice de ani de zile, se extinde acum pentru a include Polonia, Germania și statele riverane Mării Baltice, datorită intereselor comune în domenii precum economia, securitatea și mediul înconjurător. În cazul unor evenimente nefaste, consecințele sunt comune, la fel și valorile.

Dar Arctica este o problemă sau chiar o provocare pe această tablă de șah geopolitică, dar ca să vorbim despre asta, ne trebuie încă o emisiune, poate, pentru că este un subiect complex.

În plus, este esențial să recunoaștem că China își propune să devină un jucător important, valorificând rutele maritime și resursele naturale, ceea ce reprezintă o adevărată provocare și necesită o discuție detaliată.

Un semnal puternic este trimis către Kremlin în urma acestei situații.

Cristina Cileacu afirmă că situația este clară.
În calitate de estonian, țara sa a suportat greutăți considerabile din partea rușilor de-a lungul istoriei, posibil mai mult decât alte națiuni.
În acest context, summitul de la București ar trebui să transmită un mesaj ferm către Moscova, către Putin și către Federația Rusă.

Un proverb finlandez spune că Peeter Tali are o părere clară despre Rusia.

„Rusia este Rusia, chiar dacă este prăjită în unt”

,
însă Peeter Tali subliniază că este esențial un mesaj ferm:
ne vom uni pentru a ne proteja libertățile, modul nostru de viață și valorile noastre,
angajându-ne într-o luptă fără compromisuri.
Nimic nu ar trebui să aibă importanță în acest context.
Se pare că Putin înțelege doar limbajul puternic,
bazat pe un cuvânt rusesc misterios: уважение, adică respect.

În mod evident, Putin adoptă o poziție ostilă față de Europa.

Întrebarea rămâne: oare Cristina Cileacu are dreptate atunci când se întreabă dacă Putin are considerație pentru Europa?

Afirmația aparține lui Peeter Tali, care a declarat următoarele:

Nu.

El a adăugat însă că, dacă Europa va demonstra putere, atunci anumite acțiuni vor fi întreprinse, deoarece această structură de putere prezintă caracteristici neobișnuite, având în vedere că, încă din timpul lui Ivan cel Groaznic, rușii au fost cunoscuți pentru furt și .

Perspectivele de pace în Ucraina sunt învăluite în incertitudine, iar situația rămâne preocupantă.

Cristina Cileacu subliniază că oamenii primesc pregătire, deoarece participă la activitățile armatei, iar cei care sunt în rezervă sunt mereu în stare de alertă. În ceea ce privește Ucraina, problema rămâne fără răspuns, având în vedere că discuțiile dintre reprezentanții ucraineni și ruși au încetat, cel puțin la momentul înregistrării acestui interviu.

Întrebarea finală este tot despre Ucraina, pentru că am început interviul cu faptul că negocierile dintre ucraineni și ruși nu mai au loc, cel puțin nu acum, când înregistrăm acest interviu.

Întrebarea esențială rămâne: care va fi deznodământul războiului din Ucraina și când se va încheia acesta?

Şi ideea este că, de fapt, Putin poate spune orice vrea, pentru că dacă rușii obișnuiți au în loc de cap sau creier, doar un televizor care primeşte semnal numai de la Turnul TV Ostankino, din Moscova, atunci este ușor să spui orice. Și da, sper că pacea se va face în condițiile Ucrainei, pentru că dacă Rusia va avea percepția sau sentimentul că a câştigat, vor începe iar, altundeva.

Nu, reformulare corecta fara blocquote

Peeter Tali consideră că războiul va cunoaște un final pe cale diplomatică, deoarece toate conflictele se încheie printr-un acord sau tratat negociat.
În opinia sa, Putin are posibilitatea de a afirma orice își dorește, având în vedere că populația rusă obișnuită primește informații doar de la sursele oficiale de stat, precum Turnul TV Ostankino din Moscova.
În acest context, este ușor să influențezi populația cu orice mesaj.
El speră că în cele din urmă pacea se va încheia în condițiile Ucrainei, pentru că dacă Rusia va considera că a obținut o victorie, aceasta va crea premisele pentru noi acțiuni agresive în viitor, în alte regiuni.

Încheiem această discuție cu mulțumiri adresate lui Peeter Tali pentru participarea sa.
Conversația noastră a fost purtată de Cristina Cileacu, care i-a exprimat recunoștința pentru timpul acordat.

Domnule Peeter Tali, vă mulțumesc foarte mult pentru această conversație.

La încheierea discuției, Peeter Tali și-a exprimat recunoștința, spunând:

Mulţumesc şi eu.

Editor : A.D.V. | Cristina Cileacu