Guvernele din Europa au evitat de mult timp talibanii, motivat în principal de restricțiile severe impuse de regim femeilor și fetelor. Totuși, sub presiunea de a adopta o politică mai riguroasă privind migrația, acestea au început să deporteze refugiați în Afganistan și, în ultimele luni, au inițiat discuții cu guvernul taliban pentru a facilita un număr mai mare de expulzări. The New York Times a raportat că prezintă, pentru prima dată, detaliile unei întâlniri desfășurate în vară, bazându-se pe informații oferite de Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și pe interviuri realizate cu cinci diplomați europeni și doi afgani. Toți oficialii au menționat sub condiția anonimatului.
Bruxelles a fost scena unei reuniuni la sfârșitul lunii iunie, în care peste 20 de oficiali europeni au dialogat cu cinci reprezentanți ai talibanilor pentru a aborda tema deportărilor, rupând astfel un tabu privind dialogul cu acest grup în cadrul Uniunii Europene. Potrivit celor trei participanți și a altor trei oficiali informați despre eveniment, europenii nu au adus în discuție niciodată încălcările drepturilor omului perpetrate de talibani.
Afghanistanul a fost de ani de zile una dintre principalele surse de migranți fără documente care se îndreaptă spre Europa. Guvernele europene implicate în negocieri cu Talibanii susțin că măsurile luate sunt exclusiv de natură tehnică și se limitează la expulzări. Totuși, numeroase organizații pentru drepturile omului susțin că această campanie de deportare ignoră riscurile cu care se confruntă afganii în țara lor de origine.
Citește șiRusia susține că după ce a invadat Ucraina a livrat în Europa hidrocarburi în valoare de 320 de miliarde de dolari. Livrările continuă
„Uniunea Europeană nu poate condamna în mod credibil represiunea sistematică a talibanilor în timp ce colaborează cu aceștia pentru a-i deporta pe afgani tocmai către acele abuzuri pe care pretind că le combat”, a declarat Fereshta Abbasi, cercetătoare pentru Afganistan la Human Rights Watch.
În prezent, acordul diplomatic total cu talibanilor continuă să fie tratat ca subiect tabu. Singura națiune care a recunoscut oficial această formă de guvern este Rusia.
Totuși, talibanii consideră că implicarea activă în procedura de deportare constituie o poartă spre acceptarea dominației lor, la doar cinci ani de la revenirea lor în forță la putere. Unii diplomați europeni confirmă că această afirmație este corectă.
În Berlin și Bonn, autoritățile afgane au primit de la Germania permisiunea oficialilor talibani de a-și desfășura activitatea, un act pe care oficialii germani îl prezintă ca o confirmare reală a statutului de guvern legitim al talibanilor. În acela
Talibanii își valorifică avantajul. Au solicitat guvernelor europene acces mai larg la misiunile afgane din întreaga Europă și sprijin financiar pentru reintegrarea afganilor expulzați. De asemenea, doresc o asistență economică mai amplă – o linie roșie pentru guvernele europene care și-au limitat sprijinul la ajutorul umanitar. Acordarea de asistență pentru dezvoltare ar însemna, în final, finanțarea guvernului taliban, consolidând și mai mult puterea acestuia, și ar putea avantaja oficiali care se află sub sancțiuni internaționale.
„Talibanii au o pârghie reală, iar Uniunea Europeană este destul de neputincioasă”, a declarat Conrad Schetter, directorul Centrului Internațional pentru Studii de Conflict din Bonn, Germania „Țările europene se află sub o presiune atât de mare încât sunt gata să încheie aproape orice acord pentru a scăpa de refugiații cu antecedente penale.”
Germania își deschide poarta.
Germania a coordonat eforturile de expulzare a afganilor, în timp ce guvernul, condus de un cancelar de centru-dreapta, se angajează să-și respecte promisiunile de a deporta agresiv migranții cu antecedente penale. Viteza deportărilor a stârnit critici din partea AfD, partid de extremă dreapta în creștere, care se află în fruntea sondajelor naționale și a promis un plan de deportare a milioane de migranți.
În ultimele luni ale anului precedent, oficialii germani au semnat un acord cu guvernul taliban pentru a permite
Peste 500.000 de persoane de origine afgană locuiesc în Germania, iar cea mai mare parte dintre ele deține statut legal. 20% din totalul cererilor de azil din țară provin de la afghani.
În februarie, un zbor charter a transportat 20 de bărbați afgani, condamnați de instanțele germane pentru infracțiuni, plecând din Leipzig către Kabul; aceasta a marcat prima deportare realizată în baza noului acord.
Pactul cu talibanii „creează o bază solidă pentru deportări directe și permanente către Afganistan”, a declarat Alexander Dobrindt, ministrul german de interne, într-un comunicat.
În perioada în care cancelarul Friedrich Merz conducea țara, Germania a deportat 263 de afghani, începând cu luna mai a anului precedent, conform Ministerului de Interne german.
Autoritățile la nivel federal și la nivel de stat au insistat să accelerizeze acest proces și au început să expulseze bărbați afgani migranți fără antecedente penale.
În mare parte, femeile continuă să fie afectate de aceste măsuri; datele guvernamentale arată că aproape 95% dintre femeile afgane care au solicitat azil în Germania au primit protecție în prima jumătate a acestui an.
Începând din luna mai a anului trecut, câțiva diplomați talibani au desfășurat activități din Germania pentru a facilita expulzările.
Pe măsură ce guvernul german a început să-și pună în aplicare planurile de intensificare a expulzărilor, talibanii au trimis încă trei oficiali pentru a gestiona procesul de expulzare. Cei trei se află la Berlin și la Bonn într-o misiune de o lună, a declarat luna trecută Ministerul Afacerilor Externe german.
Parisul analizează o soluție similară pe care alte țări o implementează.
Franța, care a fost de mult timp una dintre statele UE cele mai reticente în colaborarea cu talibanii, ia în calcul o strategie asemănătoare, conform a patru diplomați europeni și afgani implicați în negocieri.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Pascal Confavreux, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că discuțiile au avut scopul de a „facilita expulzarea cetățenilor afgani care se află ilegal în țară și care reprezintă un risc pentru securitatea națională”.
Marea Britanie are oficiali care fac vizite periodice la Kabul și monitorizează cu atenție evoluțiile din Uniunea Europeană, conform celor trei diplomați. Mai multe state europene iau în calcul și încheierea unor acorduri directe cu talibanii, conform declarațiilor talibanilor și a doi diplomați.
Statele Unite au expulzat cetățeni afgani către națiuni terțe și au încurajat unii dintre aceștia, aflați în blocaj la o veche bază militară americană din Qatar, să revină voluntar în Afganistan, însă nu a realizat un transport public de afghani înapoi în țară.
Ambasadorul talibanilor în Qatar, Suhail Shaheen, a afirmat că îi îndeamnă pe diplomați europeni să intensifice cooperarea cu regimul taliban și să acorde sprijin economic Afganistanului. El a subliniat că, fără aceste acțiuni, numărul migranților afghani care se îndreaptă spre Europa va continua să crească.
„Dacă în Afganistan există șomaj și o criză economică, afganii vor pleca ca un val către Europa.”
Dialog cu talibanii
Diplomatii din Europa se întâlnesc regulat cu reprezentanți talibani în Doha și Istanbul, iar interdicția de a desfășura dialoguri cu talibanii pe teritoriul Uniunii Europene a fost înlăturată în data de 23 iunie.
Cinci membri ai regimului taliban, care au ajuns în Bruxelles cu un zbor din Istanbul, au fost transportați de ofițeri belgieni în civil, în microbuze negre, către un hotel Novotel localizat lângă aeroportul internațional, unde îi așteptau peste 20 de oficiali europeni.
În cadrul dialogului, ambele părți au analizat modalități de colaborare pentru repatrierea afganilor, iar Talibanii au cerut sprijin economic și o prezență diplomatică mai puternică în Europa.
Anunțul că se va realiza o vizită în Bruxelles a determinat un val de proteste din partea grupurilor pentru drepturile omului și a politicienilor europeni, iar locul întâlnirii a rămas secret până la câteva ore înainte de începerea acesteia.
Întâlnirea a fost pusă în scenă de comună inițiativă a Suedia și a Comisiei Europene, corpul executiv al Uniunii Europene. Abdul Qahar Balkhi, portretul oficial al Ministerului Afacerilor Externe din Afganistan, a coordonat delegația afgană, care a fost însoțită de patru oficiali provenind din ministerele de externe și interne.
Reprezentanții oficiali ai Uniunea Europeană au afirmat că blocul a facilitat organizarea reuniunii din iunie, solicitată de statele membre, și că principalul obiectiv este deportarea indivizilor care au comis infracțiuni grave sau care constituie o amenințare pentru securitate.
În cadrul evenimentului, 15 state europene au participat, printre care Grecia, Austria, Polonia și Norvegia.
După cea grandioasă reuniune la Bruxelles, delegația talibană a purtat conversații bilaterale cu cel puțin patru state europene, printre ele Suedia, conform participanților.
Anastasia Sofla, reprezentant al ministrului suedez al migrației, a afirmat că agențiile guvernamentale colaborează cu taliban pentru a expulza 200 de cetățeni afgani condamnați pentru infracțiuni comise în Suedia. Ea a precizat că relația se află
la nivel tehnic
.
Autoritățile europene și guvernul afgan mențin o legătură marcată de o lipsă de încredere reciprocă.
În preajma întâlnirii din Bruxelles, cei cinci delegați afgani au simțit că au fost jigniți, întrucât guvernul belgian a necesitat întregi luni pentru a-i elibera vizele. În consecință, talibanii au refuzat să participe la prânzul cu diplomații europeni programat pentru 23 iunie.
Oficialii talibani, având o viză valabilă pentru doar o zi, au plecat în acea după-amiază, după ce au petrecut puțin peste cinci ore în întâlniri cu omologii lor europeni.
Parteneriatul cu Talibanii
Mai multe organizații non-profit și experți europeni de renume susțin o cooperare mai apropiată cu Talibanii.
Secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, Jan Egeland, a cerut ca guvernele să reînceapă trimiterea de diplomați în Afganistan. Comitetul Norvegian pentru Afganistan, o organizație umanitară cu o prezență extinsă în țară, a solicitat țărilor europene să amplifice asistența acordată populației și instituțiilor afgane.
În Norvegia, care nu este membră a UE, diplomații talibani își desfășoară activitatea în mod discret de ani de zile.
În prezent, reprezentanții talib
Un oficial european a declarat că statele se îndreaptă către oferirea unor concesii suplimentare grupului. Talibanii, a menționat diplomatul, dețin deja avantajul, iar presiunea din partea publicului pentru deportarea migranților crește.
COMENTARII / 0