var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.
ad.className este setat la ‘AdSense’;
Citește și„S-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu” | Jurnalistul ucrainean de investigații Mihailo Tkaci, despre orele de detenție în Austria | „Ne-au tratat ca pe niște teroriști”
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
Elementul publicitar ad are înălțimea setată la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3902989″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/europa-se-incalzeste-de-doua-ori-mai-repede-decat-restul-lumii-cele-patru-cauze-care-transforma-continentul-intr-un-punct-fierbinte-3902989″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Europa se încălzește cu o viteză superioară celei a oricărui alt continent, iar consecințele crizei climatice devin din ce în ce mai severe: în doar această vară, valurile de căldură au cauzat zeci de mii de decesi. Acest fenomen este intensificat de schimbările în tiparele meteorologice, de accelerarea încălzirii Arcticii, de diminuarea stratului de zăpadă și de scăderea poluării aerului, potrivit The Guardian.
Scriptul googletag introduce o funcție în coada de comenzi, iar aceasta apelează googletag.display pentru a afișa unitatea publicitară div-gpt-ad-1534428397355-0.
{„shortcode”:”video”,”new-info”:{„meta”:{„source”:”https://v5.iw.ro/video/v/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNCZoYXNoPTc4YTY5MjRkMGJlYzQxNTc1MTBlMjc4ZmU3Mzc0ZWY5.mp4″,”versions”:{„720p.mp4″:”https://v5.iw.ro/video/v/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC43MjBwLm1wNCZoYXNo/PWUxNmFjNTQwNzMzOTY4MTBjNGVkZGU1ZjQ1ODVmNmU4.mp4.720p.mp4″},”snapshots”:[„https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC4xLmpw/ZyZoYXNoPTM1OWIwODA0NGRhNmJjZmM5NTRiZjliYzAxM2RhMzVh.mp4.snapshot.1.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC4yLmpw/ZyZoYXNoPWQ2MmEwNzJkZGUwMDZmYmJjYjg1ZDZkOGIzMDA1Mzk2.mp4.snapshot.2.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC4zLmpw/ZyZoYXNoPTg4YTZkYjRiZTFjNjFlMjJkZDBhYTcxMmRkNzgyNjI3.mp4.snapshot.3.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC40Lmpw/ZyZoYXNoPTg4NmFhNjUzN2UyMjZlNGE2MDYyMzMxZjQwZDk5YmNm.mp4.snapshot.4.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC41Lmpw/ZyZoYXNoPTdlZGUwZGQ1ZTk5MGNkMGJjMWY5ZmQzZmVhMjg5ZjYw.mp4.snapshot.5.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC42Lmpw/ZyZoYXNoPWZkNzkzMGNlODk0ZDU0NGM4YmZiYmZjNDIxZjVhOTUy.mp4.snapshot.6.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC43Lmpw/ZyZoYXNoPWY2ZGU1MmFiN2ZkOWM1NDU2Y2U1MTJkZDY5NGJjNjkw.mp4.snapshot.7.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC44Lmpw/ZyZoYXNoPTM5MDQwNzZmYzdkNzlkZTk1NjAxNzlkNmI0ZTM3N2Y4.mp4.snapshot.8.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC45Lmpw/ZyZoYXNoPTUzNTYwMzFiMTk2ZGE1OTNjN2Y1Y2RlOWM4OGIwNzVm.mp4.snapshot.9.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjEzJTJGMjkwNDk4OV8yOTA0/OTg5X2V1Lm1wNC5zbmFwc2hvdC4xMC5q/cGcmaGFzaD01ZmIxOGY4MTg2MzU4NzY0MjhlNWNiYzk1ODYxZjc3Yw==.mp4.snapshot.10.jpg”],”buffering”:null}}} Costumele legendare ale lui Freddie Mercury, expuse la Londra. Ținute care au făcut istorie Jurnalista Liliana Ruse reacționează la declarațiile lui Ilie Bolojan privind citostaticele: „Am avut de ales când ne-am îmbolnăvit?” Liliana Burda, însărcinata cu afaceri a României la Moscova, a fost convocată la MAE rus Ciprian Ciucu anunță posibila scumpire a căldurii în București: „Nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește” Oficial al Pentagonului, vizită în Europa pentru discuții privind NATO 3.0: prezența trupelor SUA pe bătrânul continent, pe agendă Sistemul de termoficare din Capitală a ajuns într-un moment critic: o treime dintre blocurile din București nu au apă caldă Kremlinul spune de ce s-a deplasat șeful CIA la Moscova. Dmitri Peskov neagă că John Ratcliffe s-a întâlnit cu Vladimir Putin Mii de firme din România ar putea scăpa de datorii la ANAF. Cine poate cere restituirea banilor plătiți Scandalul incompatibilității consilierilor. Cseke Attila: „Informația eronată a generat un val de discuții și unele demisii”
Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală.
Astăzi, temperatura medie a continentului a crescut cu 2,5 grade Celsius comparativ cu perioada anterioară utilizării pe scară largă a combustibililor fosili. În ceea ce privește globul, nivelul mediu de creștere se ridică la 1,4 grade Celsius.
Începând din mijlocul anilor 1990, clima Europa a înregistrat o creștere de 0,56°C pe deceniu. În contrast, rata de încălzire a fost de 0,42°C pe deceniu în America de Nord, 0,36°C în Africa și 0,27°C în America de Sud.
Modelele climatice din Europa au suferit transformări goog
Uscatul se încălzește mai rapid decât oceanele vaste și adânci, ceea ce determină temperaturile să se ridice mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, schimbarea circulației atmosferice a facilitat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense.
În iunie 2026, s-a manifestat o neîntâlnită ondă de căldură, în care o vastă zonă de aer cald a rămas prinsă deasupra întregului continent sub o cupolă de căldură.
Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă.
„Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult. La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene.
Aceste schimbări ar putea fi asociate cu modificarea curentului-jet, un flux aeric rapid provenind din zonele mare altitudine, care exercită o influență majoră asupra vremii din Europa și, la rândul său, este supusă efectelor creșterii temperaturilor.
Încălzirea rapidă a Arcticii are impact asupra Europei.
Arctica este zona planetei cu cel mai rapid ritm de încălzire. În mod normal, gheața albă reflectă majoritatea radiațiilor solare spre spațiu, însă aceasta se topi la un ritm accelerat.
oceanul, secțiunea mai întunecată a apei oceanice, rămâne expusă după topirea gheții și acum absorbe semnificativ mai multă căldură. Această creștere de temperatură accelerează procesul de topire a gheții, perpetuând un cerc vicios.
Efectul acestui fenomen se manifestă cu intensitate în Europa, pentru că o porțiune considerabilă a continentului se situează în proximitate relativă față de regiunea arctică.
Zona închisă de zăpadă a scăzut semnificativ
În epoca precedentă, cea mai mare parte a Europa se acoperea cu zăpadă în sezonul rece. În mod similar cu Arctica și gheața marină, zăpada răspundea la lumina soarelui prin reflectare și ajuta la păstrarea temperaturilor mai joase.
Criza climatică provoacă scăderea suprafețelor de zăpadă. În luna martie a anului 2025, acoperirea de zăpadă în Europa a atins în jurul a 1,3 milioane de kilometri pătrați, fiind cu 31% sub media perioadei 1991–2020.
Suprafața ce a dispărut corespunde aproximativ suprafeței combinată a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. În 1983, aceasta a reprezentat a treia cea mai mică extindere a stratului de zăpadă înregistrată de la începutul monitorizărilor.
Într-un aer mai curat, impactul emisiilor de carbon devine mai evident.
În contextul în care poluarea aerului determină anual milioane de decese la nivel global, diminuarea acestui fenomen în Europa constituie un pas semnificativ. În același timp, un aer mai curat accentuează vizibilitatea impactului creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Particulele de poluare pot reflecta radiațiile Soarelui direct sau prin stimularea formării norilor, blocând astfel o porțiune din căldura solară să ajungă la sol. Când există mai puține particule, se reflectă mai puțină radiație, iar retenția căldurii de către gazele cu efect de seră devine mai intensă. Scăderea poluării ar putea fi asociată și cu creșterea blocajelor atmosferice, care păstrează pentru perioade prelungite aceleași condiții meteorologice peste o regiune.
Cercetătorii nu pot determina momentan cât de mult contribuie fiecare dintre cele patru factori la accelerată încălzire a Europei, dar se așteaptă să ofere o estimare în anul următor.
„Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.
Poluarea aerului scade mai marcat în iarna, în special ca rezultat al diminuării utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. În același sezon rece, se observă și efectele reducerii stratului de zăpadă.
În ultimele decenii, creșterea temperaturilor în sezonul rece a atins niveluri de intensitate superioare în nordul Europei, în timp ce în sezonul cald, valorile maxime au înregistrat cea mai mare evoluție în sud‑estul continentului.
Cheltuielile generate de criza climatică ajung la niveluri de urgență națională.
Încălzirea rapidă determină un număr tot mai mare de decesi și agravează incendiile de vegetație și seceta. Excesul de căldură stocat în climatul global intensifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.
Aceste evenimente influențează semnificativ viața cetățenilor și operațiunile economice pe tot continentul, iar agravarea lor va persista până la momentul în care emisiile nete ating zero. Este imperativ să se realizeze o reducere accelerată a emisiilor de CO₂ și să se implementeze măsuri de protecție urgente pentru populație.
„Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională. Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0