Europa se unește: 5 puteri militare lansează un plan comun

Un plan de investiții în tehnologie aeriană autonomă este pe punctul de a fi dezvăluit de către cincizeci de națiuni europene, drept răspuns la extinderea industriei de apărare pe fondul acțiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina și a preocupărilor legate de poziția Statelor Unite față de Alianța Nord-Atlantică, potrivit sursei Reuters.

Un document examinat de Reuters și o persoană familiară cu Ministerul Apărării din Polonia au dezvăluit că cele cinci mari puteri europene vor colabora la crearea de dispozitive fără pilot autonome.

Experiența conflictului din Ucraina a arătat că dronele autonome ar putea reprezenta o soluție viabilă în locul rachetelor scumpe de apărare aeriană, iar partenerii europeni ai Ucrainei sunt nerăbdători să își extragă învățămintele din această situație.

Citește șiPing Ping și Fu Shuang: panda diplomatici plecați în America

Vineri, la Cracovia, are loc reuniunea unui grup european format din cei cinci miniștri ai apărării naționale, și anume miniștrii apărării din țările cu cele mai mari cheltuieli militare de pe continent: Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie.

Într-un moment în care liderii europeni se străduie să consolideze capacitățile de apărare, cele cinci mari puteri militare ale Europei urmează să aibă o întâlnire, pe fondul unor temeri tot mai mari legate de angajamentul Washingtonului față de protecția continentului european prin Alianță.

UE vrea să înceapă cât de curând posibil negocierile de aderare cu Ucraina.

În cadrul unui efort de consolidare a capacităților militare, UE și NATO vor stabili o colaborare strânsă cu cinci mari puteri militare europene. Această inițiativă își propune să consolideze securitatea și stabilitatea în regiune.

Un document preliminar, care a fost vizualizat de Reuters și este posibil să fie supus unor modificări ulterioare, precizează că miniștrii susțin o creștere efectivă a potențialului productiv al bazei industriale europene de apărare**. De asemenea, acest document evidențiază aprobarea exprimată de UE pentru oferirea statelor membre a unei flexibilități fiscale mai mari pentru cheltuielile de apărare** și pentru crearea unor instrumente de creditare, potrivit aceluiași document.

În ciuda acestui fapt, se subliniază că misiunea Uniunii Europene este să acorde sprijin capacităților de apărare care rămân în gestiunea statelor membre.

În cadrul viitoarei declarații comune, cei cinci miniștri își reafirmă angajamentul de a coopera în cadrul structurilor de securitate europene, respectiv NATO și Uniunea Europeană, cu scopul de a combate strategiile hibride implementate de Rusia și de a continua sprijinul acordat Ucrainei în demersurile sale de pace.

Se subliniază, de asemenea, că scopul urmărit este dezvoltarea și achiziționarea de soluții autonome și efectori la costuri reduse, cu scopul de a amplifica efectele militare.

În jargonul militar, părțile unui sistem care generează o consecință fizică directă sunt denumite efectori. Pe de altă parte, sistemele fără pilot care au capacitatea de a lua decizii de sine stătător sunt cunoscute sub numele de platforme autonome.

Viitorul plan european pentru un avion de luptă de ultimă generație se confruntă cu o situație critică, fiind pe punctul de a eșua. Problemele care afectează proiectul au devenit tot mai evidente.

Pe fondul consolidării eforturilor militare europene, un proiect strategic se confruntă cu dificultăți. Franța și Germania se luptă să mențină un plan ambițios de creare a unui avion de vânătoare de ultimă generație, care urmează să fie susținut de o flotă de drone și de un sistem digital avansat pentru operațiuni de luptă, relatează The Guardian. Această inițiativă se află într-un moment critic pentru Europa, potrivit sursei citate.

Problemele legate de un proiect major au fost reiterate recent de către Cancelarul german Friedrich Merz, care a afirmat că inițiativa financiară de 100 de miliarde de euro nu mai prezintă viabilitate din punct de vedere tehnic, subliniind că această concluzie nu este determinată de considerente politice. Între timp, Franța are cerința specifică de a deține un aparat de zbor capabil să transporte încărcături nucleare și să opereze de pe portavioane, cerință care nu se aplică în cazul Germaniei. Cu toate acestea, dificultățile asociate acestui proiect au rădăcini mai vechi, conform sursei The Guardian.

Anunțat în 2017 de către Emmanuel Macron, președintele Franței, și de Angela Merkel, pe atunci cancelar al Germaniei, programul Future Combat Air System (FCAS) a cunoscut o extindere odată cu aderarea Spaniei în 2019.

Inițiativa vizează înlocuirea aeronavelor militare actuale din Franța și Germania până în 2040, fiind prevăzută cu tehnologie avansată de camuflaj și funcționând în tandem cu drone specializate în recunoașterea terenului și devierea atacurilor inamice, toate acestea fiind interconectate pentru schimb de informații în timp real.

Există deja trei aeronave de luptă rivale în Europa — Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen — iar o posibilă cădere a FCAS ar putea exacerba această divizare, potrivit unei publicații din Marea Britanie. În urma avertismentelor repetate ale conducerii Airbus cu privire la importanța unificării proiectelor în Europa, în cazul în care programul franco-german nu reușește, s-ar putea crea oportunități pentru alte proiecte, cum ar fi inițiativa Tempest, lansată de Marea Britanie, Italia și Japonia, sau viitorul model care va înlocui Gripen din Suedia.

Într-o declarație recentă, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a exprimat dorința Uniunii Europene de a iniția „cât de curând posibil” discuțiile pentru integrarea Ucrainei, fără a specifica însă o perioadă concretă de timp, potrivit surselor AFP și Agerpres.

Potrivit strategiei americane, încheierea conflictului din Ucraina ar putea duce la integrarea Kievului în Uniunea Europeană începând cu ianuarie 2027, o perspectivă temporală considerată, în general, nerealistă de experți.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Oslo, Costa a exprimat dorința de a iniția oficial discuțiile de extindere cât mai repede posibil și de a avansa rapid în acest proces.

El a menționat că nu este posibil să se prevadă o perioadă exactă pentru realizarea acestui obiectiv, dar a subliniat importanța de a nu pierde avântul în acest demers.

„Nu pot spune dacă va fi în 2027, nici chiar în 2026 sau mai târziu, dar important este să nu se piardă elanul”,

a adăugat el.