Evan Gershkovich: Am fost prins într-o capcană orchestrată de FSB

Evan Gershkovich, jurnalist american, a declarat că era conștient că se afla în fața unei înscenări orchestrate de Rusia, la momentul arestării sale de către agenții FSB și a fost acuzat de spionaj. Într-un interviu acordat de Radio 4 pentru programul Today, el

„Nu sunt interogat, nu sunt torturat… Sunt acuzat de spionaj”

a declarat el, exprimându‑se cu un sentiment de ușurare.

Citește șiUn bombardier rusesc strategic Tu-95 s-a prăbuşit în Extremul Orient / Șase membri ai echipajului și-au pierdut viaţa

„Mi-au întins o capcană și au fabricat acest dosar pentru ca eu să devin un ostatic valoros – un pion într-un joc mai mare”.

Jurnalistul american Evan Gershkovich, în prezent în vârstă de 34 de ani, a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, însă a fost eliberat la scurt timp după, exact 16 luni mai târziu, în urma unui acord extins de schimb de prizonieri.

Evan Gershkovich a locuit în Rusia începând cu 2017 și, la momentul arestării, era corespondentul străin al Wall Street Journal în Moscova. În prezent, el se află în Berlin, Germania. Atât el, cât și angajatorul său, au susținut în mod constant că acuzațiile nu au niciun fundament.

În ziua în care a fost arestat, Gershkovich se afla în Ekaterinburg, la aproximativ 1.600 km est de Moscova, unde avea o întâlnire cu o persoană pe care o considera o sursă pentru un articol.

Stăteau într-o sală de mese pe jumătate goală „când un grup de vreo șase bărbați mascați a intrat și a spus: «Cred că am rezervat masa aceea»”. O frază ciudată, a spus Gershkovich, dar, dacă te gândești bine, este ingenioasă, pentru că „te îngheață pe loc”.

Două persoane s-au ridicat, iar lui Gershkovich i s-a spus că a fost arestat de FSB, renumit și influent serviciu de securitate internă al Rusiei.

„Abia în acel moment îți dai seama că e ceva cu adevărat grav… Când e vorba de FSB, știi că totul a fost planificat”.

Dar omul cu care se întâlnea? Gershkovich l‑a observat cum se pierde în mulțime.

La scurt timp după arestarea sa, jurnalistul a declarat că și-a dat seama că faptul că nu era interogat sau torturat – tactici obișnuite folosite de serviciile de securitate rusești în cazul spionilor – însemna probabil că era tratat mai degrabă ca o marfă, nu ca un adevărat dușman al statului.

„Am avut un moment ciudat – un sentiment de ușurare m-a cuprins”, a spus el. „Mi-am dat seama că nu mă tratează ca pe un spion adevărat. Mi-au întins o capcană și au fabricat acest caz pentru ca eu să fiu un ostatic valoros, un pion într-un joc mai mare. Asta înseamnă că va dura ceva timp, dar nu voi rămâne aici 12–20 de ani”.

Această conștientizare l-a ajutat să rămână „echilibrat și disciplinat în închisoare”, dar i-a oferit și o modalitate unică de a prevedea ce s-ar putea întâmpla în continuare – iar una dintre presupunerile sale era un schimb de prizonieri.

„Am presupus că va face multă vâlvă, că va provoca un scandal la nivel mondial. Adică, e vorba de un corespondent străin al Wall Street Journal”, a spus el – și a avut dreptate.

Instituțiile de presă din întreaga lume au raportat incidentul, iar imaginea lui a fost afișată pe un billboard din Times Square. În acel moment, președintele american Joe Biden a afirmat că

„nimic nu era mai important”

pentru el, comparativ cu dorința de a-l readuce în Statele Unite pe Evan Gershkovich.

Jurnalistul credea că întreaga situație era orchestrată de Moscovei, cu intenția de a avea un deținut de mare importanță pe care să-l înlocuiască cu unul dintre proprii săi, iar acesta era Vadim Krasikov, un asasin care ispășea o pedeapsă pe viață în Germania.

„Ei [Moscova] au scăpat basma curată, în sensul că nu li s-au impus sancțiuni. Așadar, au jucat foarte inteligent, dacă privești lucrurile cu cinism”.

Gershkovich a fost reținut în închisoarea faimoasă Lefortovo din Moscova; această instituție a găzduit, de-a lungul timpului, printre alți deținuți cei mai notabili ai națiunii, inclusiv prizonieri politici și disidenți. În perioada Marii Terori, sub conducerea lui Iosif Stalin în anii 1930, tortura și execuțiile erau practicate zilnic.

El a caracterizat situația ca fiind o „experiență cu adevărat izolatoare”, într-un spațiu foarte mic.

„Asta te afectează psihic”

a declarat Evan Gershkovich, menționând în același timp că a fost tratat corespunzător:

„Mi s-a permis să dorm, mâncarea a fost bună”

.

Fotografiile în care Evan Gershkovich zâmbea către camerele de filmare în timpul prezențelor sale în fața instanței din Moscova au fost transmise la nivel global – și, potrivit declarației sale, acest lucru a fost făcut cu intenție – o modalitate de a demonstra că se simțea bine.

„Am vrut să le arăt oamenilor acest tip de sfidare… Știm că este vorba de un caz fabricat, așa că, dacă acesta este un spectacol de teatru, să nu-i lăsăm pe cei de la [Moscova] să-l desfășoare așa cum vor ei”.

El a precizat că realitatea nu este aceeași pentru toți în închisoarea rusă, spre deosebire de experiența sa:

„Unii oameni… sunt torturați. Sunt distruși ca ființe umane, privați de mâncare, de apă caldă pentru duș, li se spune că nu-și vor mai vedea niciodată familiile. Eu am fost tratat cu totul altfel”.

Gershkovich a tras o paralelă între propria lui experiență și cazul jurnalistei ucrainene Viktoriia Roshchyna, care a decedat în detenție în Rusia în 2024, la vârsta de 27 de ani. Câteva luni mai târziu, odată ce trupul ei a fost în sfârșit restituat, se pare că acesta arată semne de tortură și că organele ei au fost prelevate.

Gershkovich știa că era planificat un schimb de prizonieri cu trei săptămâni înainte ca acesta să aibă loc – o perioadă „chinuitoare”, a spus el, „pentru că acum fiecare zi pare dureros de lungă”.

Când s-a întâmplat în sfârșit, pe 1 august 2024, a fost un moment de „bucurie pură”. Dar apoi „bucuria se estompează, adrenalina se potolește și te confrunți cu realitatea de a trebui să te întorci din nou la viața de zi cu zi”.

Evan Gershkovich a declarat că acea perioadă a constituat o provocare majoră și, uneori, a devenit copleșitoare. În acele zile, nu a putut dormi, a experimentat atacuri de panică în fața mulțimilor și a devenit irascibil, încercând să-și controleze sentimentele.

El a apelat la terapeuți specializați în tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și a declarat că scrierea unei cărți despre experiența sa dureroasă l-a ajutat.

Dar ce zici de o întoarcere în Rusia? Gershkovich are o legătură strânsă cu această țară – părinții lui s-au mutat în SUA din Uniunea Sovietică în anii ’70. A crescut într-o familie în care se vorbea limba rusă, are un nume rusesc, s-a mutat acolo la vârsta de 25 de ani și și-a făcut mulți prieteni, printre care și iubita lui, care este rusoaică.

„Sper să mă pot întoarce într-o bună zi, dar cred că va trebui să vedem ce se va întâmpla după [președintele rus Vladimir] Putin. Și nu este deloc clar dacă următorul guvern va fi mai bun”.

„Jurnalismul nu e o crimă”. Familia lui Evan Gershkovich condamnă procesul din Rusia a reporterului, în care este acuzat de spionaj

SUA cer Rusiei să-l elibereze „imediat” pe jurnalistul american Evan Gershkovich, după ce detenţia provizorie i-a fost prelungită