var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiIranul produce drone și rachete și se înarmează în liniște cu ajutorul Rusiei: este „bine aprovizionat” pentru reluarea ostilităților
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top este setat la -1px;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3913139″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/animale/evolutie-la-viteza-extrema-animalele-care-se-transforma-pentru-a-supravietui-intr-o-lume-dominata-de-oameni-3913139″,”fullCatPath”:”/magazin/stil-de-viata/animale”}
Oamenii s-au transformat într-o dintre cele mai dominante forțe evolutive ale globului. Pentru a supraviețui în mediul urban, înconjurat de clădiri, poluare și zgomot, și pentru a răspunde la schimbările climatice, la braconaj și la pescuit, multe specii animale parcurg modificări comportamentale, fizice sau genetice la un ritm foarte rapid, uneori în doar câteva generații, spune BBC.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Șopârlele care au evoluat în doar câțiva ani pentru a se cățăra pe sticlă
Puerto Rico găzduiește șopârle anolis urbane care se disting de cele din zonele forestiere. Pentru a se deplasa pe ziduri și a aluneca pe suprafețe înclinate, aceste reptile din mediul citadin par să fi dobândit membre mai lungi și mai multe lameli pe degete – solzi delicati de pe partea inferioară a picioarelor.
Aceste trăsături se presupune că facilitează aderarea lor la suprafețe netede fabricate de om, cum ar fi sticla și metalul. Evoluția pare să fi avut loc în doar câțiva ani.
Orașele s-au transformat în cel mai recent ecosistem al planetei, iar numeroasele specii care trăiesc în interiorul lor au fost obligate să se modifice pentru a-și asigura supraviețuirea.
În situații extreme, modificările – fie de natură comportamentală, fie de caracter genetic – apar într-un timp extrem de scurt, uneori în doar câteva generații. Aceste transformări pot fi rezultatul reacțiilor la schimbările climatice sau pot fi cauzate direct de acțiunile umane.
Deciziile și acțiunile umane, de la administrarea antibioticelor la răspândirea speciilor invazive, s-au transformat în unele dintre cele mai puternice forțe evolutive ale planetei, forțând organismele sălbatice să-și accelereze semnificativ ritmul transformării. Acest proces este denumit „evoluție contemporană”.
„Unele animale din orașe reacționează bine”, spune Andrew Sih, cercetător la Universitatea California din Davis, care studiază evoluția comportamentului animalelor.
Identificarea unor prădători noi, transformări semnificative pot apărea: descoperirea unor metode diferite de obținere a hranei sau a adăpostului, ajustarea la zgomot și lumină intensă, precum și evitarea toxinelor și a agenților patogeni.
În orașe, peisaje dificile permit unele animale să se dezvolte.
Un cercetare a evidențiat că speciile capabile să se ajusteze la condițiile urbane pot avea acces la resurse alimentare suplimentare și la un număr redus de prădători, fapt ce poate genera o creștere a numărului de pui. În consecință, orașele – care inițial par a fi medii inospitaliere pentru fauna sălbatică – pot, de fapt, să favorizeze dezvoltarea anumitor specii.
Vulpile roșcate din Marea Britanie constituie un exemplu bine documentat. În zonele urbane, ratele de reproducere sunt adesea superioare celor din mediul rural, datorită accesului sporit la hrană în orașe.
Statele Unite, ratonii urbani, cunoscuți cu drag „urșii panda ai gunoaielor”, suferă și transformări fizice. O cercetare recentă a relevat că aceștia manifestă primele indicii de domesticire: boturile lor devin mai scurte și reacțiile lor față de oameni se ameliorează.
În Danemarca, iepurele de câmp urban a început să pătrundă în orașe cu prudență. Animalul a reacționat la prezența oamenilor printr-o toleranță sporită față de perturbările provocate de aceștia.
transformarea ar putea rezulta fie din modul în care genele sunt exprimate, fie dintr-un proces de selecție darwiniană, în care indivizii cu toleranță sporită sunt privilegiați.
O cercetare publicată în 2025 a arătat că animalele din zonele urbane, expuse la temperaturi mai ridicate și la o poluare mai intensă, au demonstrat o rezistență „semnificativ mai mare” la condiții stresante decât exemplarele din habitate protejate.
Adaptarea comportamentală, primul stadiu spre modificarea genetică
Capacitatea unui animal de a-și modifica comportamentul în funcție de transformările mediului poate fi decisivă, a constatat Sih în cercetările sale. În cazul unor animale, această flexibilitate comportamentală reprezintă primul pas către schimbări mai profunde.
„Primul pas este să reacționeze bine din punct de vedere comportamental”, explică Sih. „Dacă fac acest lucru suficient de bine, supraviețuiesc și au șansa ca ulterior să evolueze și genetic, pentru a se adapta și mai bine.”
În statul Illinois, numărul de observații ale tatuului a crescut semnificativ în zonele situate lângă autostrăzi majore. Specialiștii au dedus că prezența drumurilor ar putea facilita reglarea termică a acestor creaturi.
Materialul asfaltic captează radiațiile solare și păstrează căldura. În sezonul rece al zonei, când temperaturile pot ajunge la minus 34 °C, tatuul poate profita de căldura difuzată de drumuri.
Prin acest tip de transformare comportamentală, un animal, cum ar fi tatuul, ar putea dobândi timpul necesar pentru a se adapta evolutiv la drumurile care îl traversează în habitatul său. În ciuda acestei posibilități, nu toate schimbările de comportament reușesc să afecteze evoluția unei specii.
Păsările au schimbat cântecul pentru a masca zgomotul traficului.
păsărilor și străzile se influențează reciproc în mediul urban. Când ascultăm melodiile păsărilor în oraș, este foarte probabil ca acestea să fi fost adaptate de către străzile pe care le traversăm. Numeroase specii de păsări și-au schimbat tonurile pentru a se face auzite deasupra zgomotului rutier.
păsările modifică activ frecvența, volumul și momentul vocalizării în funcție de intensitatea sunetului.
O examinare mai detaliată a păsărilor din mediul urban poate evidenția și alte schimbări. Un caz ilustrativ este junco cu ochi negri. Zgomotul, prezența oamenilor, deficitul de hrană și competiția pentru locuri de cuibărit fac ca orașele să devină un spațiu greu pentru această specie.
În primele decenii ale 1980-ului, un ansamblu de păsări junco s-a instalat pe termen lung în campusul Universității California din San Diego, oferind cercetătorilor șansa de a înregistra transformările rapide prin care au evoluat aceste exemplare.
Specialiștii au observat că păsările s-au comportat cu mai puțin agresivitate și au prezentat un număr redus de pene albe pe coadă, caracteristică asociată agresiunii. În plus, acestea au început să se reproducă la o perioadă mai devreme, au generat două ori mai mulți pui și au schimbat traseul migrator.
Universitatea California din Los Angeles a servit ca punct de studiu pentru cercetătorii care au analizat o altă populație urbană. Ei au observat că perechile își erau construite cuiburile în copaci și pe clădiri, în loc să se adăpostească pe sol, contrar comportamentului obișnuit.
Păsările din mediul urban au evoluat cu aripi de dimensiuni reduse.
Nu doar modul de viață al păsărilor junco a suferit modificări. Experții au observat că indivizii din mediul urban prezintă aripi de dimensiuni reduse, o schimbare care se presupune rezultă din necesitatea de a naviga prin spații urbane aglomerate, în loc să traverseze distanțe lungi deasupra terenurilor deschise.
În ultimele 50 de ani, America de Nord a înregistrat o pierdere de 168 de milioane de păsări de acest tip.
Abilitatea lor de a se adapta cu rapiditate ar putea constitui un factor crucial pentru viitorul speciei.
Elefanți fără colți și pești din ce în ce mai mici
Animalele nu se limitează la adaptarea în mediul urban; ele suferă, de asemenea, modificări fiziologice pentru a se putea integra și a supraviețui în prezența oamenilor.
În anumite regiuni, de exemplu, a crescut numărul elefanților care se nasc fără colți. Braconierii îi ucid cu precădere pe cei care au colți, în timp ce exemplarele lipsite de aceștia supraviețuiesc și își transmit genele, inclusiv trăsătura absenței colților.
În esență, nașterea fără colți s-a transformat într-un avantaj evolutiv în zonele în care braconierii constituie o amenințare majoră.
pești își reduc dimensiunea, deoarece oamenii capturează indivizii de mai mari și îi elimină din fondul genetic, lăsând astfel exemplarele de mai mici să supraviețuiască și să se reproducă.
Dimensiunea redusă, care ar fi putut reprezenta un dezavantaj evolutiv în fața prădătorilor naturali, poate deveni un avantaj atunci când principala amenințare este omul.
Specii de pești se adaptează cu viteze impresionante pentru a face față substanțelor toxice din industria chimică.
Alte adaptări conferă protecție speciilor. Speciile de pești killifish din Atlantic progresează cu viteza unui sprint pentru a dobândi rezistență la substanțele toxice și la compușii chimici din industria.
Prin schimbări genetice ale mecanismelor biochimice care răspund la aceste substanțe, peștele devine mai puțin sensibil la efectele lor.
Regatul faunei se adaptează cu promptitudine pentru a se menține în concordanță cu o planetă care, la rândul ei, evoluează într-un ritm accelerat.
„Multe animale nu au timp să evolueze. Lucrurile s-au schimbat prea repede”
Ce se întâmplă pentru animalele care nu pot să se adapteze în timp suficient?
„Alte animale – adesea chiar din aceeași specie – pur și simplu «nu înțeleg» și nu reacționează bine din punct de vedere comportamental la aceste noi provocări”, spune Sih. „În cazul multor animale, observ că pur și simplu nu există suficient timp pentru evoluție, deoarece lucrurile s-au schimbat prea mult și prea repede.”
Chiar și speciile care reușesc să se adapteze pentru a supraviețui în mijlocul oamenilor și al clădirilor, sub impactul schimbărilor climatice și al poluării, ar putea încă să aibă un traseu îndelungat, avertizează cercetătorul.
„În următoarele decenii, ar putea avea timp să evolueze și să se adapteze și mai bine.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0