El Economista a raportat că cifra românilor stabiliți în Spania ar putea scădea în acest an la sub 500.000, indicând prima reducere de după aderarea României la UE. În 2013, Spania avea înregistrat 750.000 de români, fiind principalul punct de destinație pentru migrație.
Institutul Național de Statistică al Spaniei a publicat date recente care confirmă o tendință ce a început în 2013, anul în care emigrația românilor în Spania a atins apogeul.
De atunci, numărul românilor în țara iberică a scăzut constant, iar ultimele date arată că numai în al doilea trimestru al acestui an mii de români au părăsit Spania, scrie El Economista. De altfel, românii și ucrainenii se numără printre cele zece naționalități cu cele mai mari rate de plecare din Spania, remarcă jurnaliștii.
Citește și„A fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez: tuturor” | Dmitri Medvedev îi sperie pe ruși cu Europa
Conform Institutului Național de Statistică al Spaniei, în al doilea trimestru al acestui an 5.300 de români și 3.200 de ucraineni au părăsit țara iberică.
Ziarul spaniol, unul dintre cele trei mari cotidiene financiare ale Spaniei, arată că, în schimb, alte naționalități sosesc în țară în număr semnificativ.
În al doilea trimestru al anului 2026, Columbia a fost țara cu cele mai multe sosiri în Spania, însumând 34.000 de imigranți, urmată de Venezuela cu 23.300 și de Maroc cu 21.100. În continuare, cetățenii spanioli care s-au întors din străinătate au adus 18.000 de sosiri, iar peruvienii au înregistrat 16.800 de noi intrări.
Brazilia a înscris 8.300 de imigranți, urmată de Italia cu 7.600, iar Honduras a adăugat 7.200, în timp ce Spania a înregistrat 6.700 de sosiri din Pakistan.
Începând cu această perioadă, ucraineanii și bulgarii au început să părăsească Spania.
După o succesiune de nouă trimestre în care a înregistrat creșteri semnificative ale numărului de ucraini care sosesc în Spania, începând cu războiul pe scară largă din 2022 și 2024, tendința se inversează în prezent, înregistrând patru trimestre consecutive de declin care par să se accelereze.
El Economista a interacționat cu numeroase familii ucrainene care încă trăiesc în Spania, dar care doresc să părăsească țara. Acestea susțin că nu doresc să se întoarcă în Ucraina, ci să caute un trai mai bun într-o altă republică a Uniunii Europene.
familii de ucraineni afirmă că condițiile economice din Spania s-au agravat în ultimii ani. Ei menționează că
„există de lucru pentru cei care vor să muncească și sunt dispuși”
Salariile de astăzi nu permit achiziționarea sau închirierea unei locuințe, obligându‑și pe acești oameni să împartă apartamente cu alții și să-și restrângă planurile de viață.
Statistici oficiale indică o scădere a numărului de bulgari rezidenți în Spania. Conform publicației financiare spaniolă, motivele sunt similare cu cele ale migranților ucraineni. Totuși, mulți dintre bulgari susțin că optează pentru întoarcerea în patria lor –
„o țară care se confruntă cu o creștere puternică și care se mândrește cu unul dintre cele mai atractive cadre fiscale din Uniunea Europeană”
, afirmă El
Situația „frapant” a românilor
„Cazul românilor este și mai frapant, dacă este posibil”
În textul său, cotidianul financiar evidențiază că numărul românilor din Spania a ajuns la 750.000, iar acest val a culminat în momentul de vârf.
La începutul anilor 2000, 68.000 de cetățeni români locuiau în Spania, dar numărul a crescut vertiginos odată cu creșterea economică puternică, „boom”-ul construcțiilor și cererea enormă de forță de muncă pentru a alimenta creșterea sectorului imobiliar.
În plus, intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a facilitat și mai mult această mobilitate. Spania oferea atunci salarii semnificativ mai mari decât România și o economie cu un stat social care oferea condiții atractive chiar și în mijlocul crizei economice. Comunitatea românilor din Spania a crescut de la mai puțin de 100.000 în 2003 la peste 700.000 un deceniu mai târziu, atingând un vârf de 750.000 de locuitori între 2012 și 2013.
Conform datelor INE privind migrația, anul 2007 a înregistrat cea mai mare intrare de români, dintre care mulți au părăsit ulterior țara iberică.
„Criza financiară a spulberat acest model, deși românii au continuat să vină o vreme datorită percepției că țara este accesibilă. Spania era în criză, dar locuințele erau relativ ieftine după spargerea bulei, chiriile erau foarte mici, iar costul vieții era rezonabil. Cu toate acestea, modelul se schimba deja. Criza din 2007 a marcat începutul sfârșitului”, scrie El Economista.
Lucrători aflați la un loc de muncă de construcții în Spania, FOTO: Thomas Coex / AFP / Profimedia
De ce a scăzut cifra cetățenilor români din Spania?
În 2015, numărul de români din Spania a scăzut la aproximativ 690.000, iar în 2018 a ajuns la 600.000, iar la începutul anului 2021 a înregistrat 565.000. Acest declin nu s-a manifestat ca un exod instantaneu, ci a reprezentat o tranziție îndelungată, aliniată cu o perioadă în care Spania a furnizat considerabil mai puține locuri de muncă comparativ
Institutul Național de Statistică (INE) a raportat că în anul 2018, 38.087 români au plecat din Spania, dintre care o proporție semnificativă făcea parte din generația care a sosit în jurul anului 2007. În anul precedent, numărul total de români rezidenți în Spania a scăzut la 521.000.
„Ceea ce este frapant este faptul că exodul a continuat chiar și în timpul redresării demografice și migratorii puternice pe care Spania a cunoscut-o de la pandemie încoace, dezvăluind că modelul de creștere al Spaniei este pur expansionist. Economia crește deoarece sosesc mulți oameni din străinătate care sunt dispuși să accepte locuri de muncă precare care le îmbunătățesc situația anterioară. Cu toate acestea, imigranții care se află în Spania de ani de zile continuă să plece. Situația lor particulară (putere de cumpărare, acces la servicii etc.) este probabil mai rea astăzi decât era cu ani în urmă”, scrie El Economista.
Motivul pentru care românii părăsesc Spania
Cotidianul financiar indică faptul că în acest an, numărul românilor din Spania ar putea scădea sub 500.000, marcând prima scădere sub acest prag în aproape două decenii. Ultima perioadă în care cifra a fost sub această limită a fost în 2007.
El Economista evidențiază faptul că situația actuală contrastează puternic cu tendințele generale ale imigrației în țară. Spania continuă să atragă rezidenți străini și a atins niveluri record ale populației la începutul anului 2026.
„O explicație economică plauzibilă este că avantajul relativ care a făcut din Spania un magnet pentru lucrătorii est-europeni a diminuat. Spania care a primit acel prim val de imigranți români nu este aceeași cu Spania de astăzi. Deși Spania oferă încă oportunități de angajare, stabilirea și întemeierea unei familii sunt mult mai scumpe, mai ales în centrele majore de ocupare a forței de muncă, precum cele mai mari orașe ale sale”, subliniază jurnaliștii de la El Economista.
De exemplu, din 2015 până în prezent, prețurile locuințelor au crescut cu peste 80%, depășind 100% în unele orașe precum Madrid. „Pentru o populație deosebit de mobilă în cadrul UE, comparația nu se mai face doar între Spania și România de acum douăzeci de ani, ci între multiple destinații europene și o economie românească care a cunoscut, de asemenea, o convergență a veniturilor”, subliniază cotidianul financiar.
Potrivit acestuia, în pofida creșterii economice puternice a țării, tendința privind numărul de români care locuiesc în Spania „ilustrează, sau mai degrabă rezumă, ce s-a întâmplat și se întâmplă în economie”:
Spania a evoluat de la a reprezenta o atracție excepțională pentru sute de mii de români și alți cetățeni din estul Europei, la a se transforma într-o națiune în care prețurile ridicate ale locuințelor, salariile insuficiente pentru a acoperi anumite cheltuieli și opțiunile mai avantajoase din alte regiuni europene scad motivul de a persista.
COMENTARII / 0