Falsa banană din Africa: plantă ce ar putea salva omenirea de foamete

Enset, denumit și „banana falsă”, provine din Etiopia și poate contracara foametea mondială datorită rezistenței sale la secetă și la boli. Un raport realizat în 2021 și menționat de CNN indică faptul că 60 de plante de Enset pot susține o familie de cinci persoane pentru un an, iar extinderea zonei de cultivare cu 12 ori ar putea alimenta până la 111,5 milioane de oameni.

Într-o perioadă în care schimbările climatice pun în pericol tot mai mult culturile de bază agricole la nivel mondial, printre ele grâul, orezul și porumbul, cercetătorii își direcționează atenția către o resursă alimentară neconvențională, folosită de secole în zonele din Cornul Africii. Se referă la Ensete ventricosum (n.r. enset), o plantă pe care populația o denumește popular „falsa banană” sau „banana pe steroizi”, datorită mărimilor sale remarcabile.

Această specie, cunoscută pentru rezistența remarcabilă, este în prezent cultivată exclusiv în Ethiopia și, conform unui articol de CNN, ar putea reprezenta o soluție esențială pentru securitatea alimentară la nivel mondial, pe măsură ce fenomenele meteo extreme și seceta devin tot mai frecvente.

Citește șiVideo Un bombardier strategic rusesc Tu-95 s-a prăbușit în Extremul Orient: șase membri ai echipajului au murit

Deși la o primă vedere seamănă perfect cu un bananier obișnuit, enset nu este cultivat pentru fructele sale. Fructele acestei plante sunt de fapt necomestibile, fiind pline de semințe tari și mari. În schimb, valoarea nutritivă uriașă se află în tulpina sa voluminoasă și în bulbul subteran, ambele fiind extrem de bogate în amidon.

Mai mult de 20 de milioane de cetățeni din Etiopia se bazează în prezent pe enset ca principala sursă de alimente. Planta a câștigat denumirea de ‘copacul împotriva foametei’ datorită abilitatea remarcabilă de a rezista în condiții severe de secetă, în zonele în care alte culturi se deshidratează complet. În contrast cu cerealele de sezon, ensetul este o plantă perenă, capabilă să fie plantată și recoltată în orice moment al anului, servind ca un rezervor natural de alimente.

Randamentul acestei culturi este remarcabil: doar câteva zeci de plante mature pot furniza întreaga cantitate calorică necesară unei persoane adulte pe parcursul unui an complet, oferind familiei posibilitatea de a se susține pe o suprafață extrem de redusă de teren.

În cadrul familiei Musaceae, la care aparține și banana, ensetul nu este un copac adevărat, ci o plantă colosală ce poate atinge înălțimea de 10 metri. În contrast cu bananele convenționale, fructele sale nu sunt potrivite pentru consum, deoarece conțin semințe dure. În loc de acestea, agricultorii din Etiopia utilizează pseudotulpina și rădăcina carnă, care, prin fermentare, dau naștere unui aliment de bază numit „kocho”.

„În ceea ce privește generalismul și adaptabilitatea, este uimitor”

Biologul britanic James Borrell a declarat acest lucru pentru sursa citată mai sus.

Principala întrebare a cercetătorilor este de ce o cultură de o valoare atât de mare a rămas limitată la o singură zonă din estul Africii. Biologul James Borrell, din Royal Botanic Gardens Kew din Marea Britanie, susține în cadrul unei publicații americane că ensetul posedă un potențial uriaș pentru a fi dezvoltat în alte regiuni geografice expuse incertitudinii climatice.

Capacitatea de adaptare a plantei a fost dovedită când ensetul a prosperat în serele Grădinii Botanice Regale Kew, demonstrând că poate fi cultivat și în afara zonei sale native. Studiile indică faptul că răspândirea și creșterea plantei în alte zone din estul și sudul Africii ar putea furniza alimentația necesară pentru peste 100 de milioane de persoane în deceniile viitoare.

Ensetul, deși posedă numeroase avantaje, se găsește cultivat principal în Etiopia, în zonele montane din sud‑vest, la altitudini ce variază între 1.500 și 3.000 de metri. Această zonă restrânsă de producție și normele riguroase privind exportul materialului vegetal au limitat răspândirea plantei.

„Borrell subliniază că Etiopia deține o diversitate vegetală uimitoare și este extrem de precaută în ceea ce privește resursele sale.” În urma disputelor internaționale legate de brevete, cum ar fi cazul cerealului teff, guvernul etiopian a impus reguli stricte pentru transferul de plante în afara granițelor.

Colectarea și prelucrarea ensetului constituie activități solicitante, realizate în mare parte de femei. În prezent, tehnicile mecanizate se află în faza de dezvoltare în diverse universități din Etiopia, însă nu au ajuns încă la implementare pe scară largă. În plus, fabricarea kochoului cere competențe tradiționale, iar aromele sale sunt percepute ca fiind „dobândite”.

Modul tradițional de preparare al „falsei banane” este însă unul destul de complex. Tulpina și bulbul subteran sunt răzuite, iar masa obținută este pusă la fermentat în gropi special amenajate în pământ.

Pasta fermentată este folosită pentru a crea preparate tradiționale etiopiene, printre care se numără kocho, o pâine compactă și plată, și bulla, un praf delicat de amidon destinat terciurilor.