Familie reconstruieste cortul cu singura bancă de semințe din Gaza

Salama Ayesh Muhanna și familia ei, localizată în Deir al-Balah, își reconstruieste în cortul de acolo singura bancă de semințe din Fâșia Gaza, după ce inițialul proiect a fost distrus în timpul conflictului. Ei colectează și păstrează soiuri locale, pe care le distribuie ulterior fermierilor pentru a-i ajuta să-și reînființeze culturile. Până în prezent, aproximativ 200 de agricultori au beneficiat de acest program, într-un context în care accesul la terenuri agricole este restricționat, importurile de semințe și îngrășăminte sunt blocate, iar peste un milion de oameni din Gaza se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea hranei, relatează The Guardian.

„Am fost foarte fericit pentru că am văzut rezultatele”, a declarat Muhanna. „Eram fermieri în suflet.”

În prezent, la 71 de ani, el ocupă funcția de agronom, conduce comunitatea și a fondat Băncii de semințe Al-Qarara.

Citește șiRomânia și Pakistanul vor lansa campus universitar în Karachi

Proiectul inițial, lansat în 2017, era situat în al‑Qarara, la marginea estică a Fâșiei Gaza, într-o regiune care ulterior a suferit distrugeri totale și a devenit inaccesibilă. În acea perioadă, Muhanna deținea o casă imensă, pomi de măsline, teren propriu și o bancă de semințe care funcționa cu succes, dotată cu spații specializate de stocare și echipamente. Totul a fost anihilat în fazele inițiale ale campaniei militare devastatoare a Israelului. După ce au fost forțați să se mute la Deir al‑Balah în 2024, M

În Gaza, singura rezerve de semințe a fost reconstruită sub formă de cort.

În afara cortului în care locuiesc în prezent, într-o tabără pentru persoane strămutate, temperaturile din timpul verii ajung la aproape 35 de grade Celsius. Un alt cort adăpostește colecția lor mică, dar în continuă creștere, de semințe cu polenizare liberă, nemodificate genetic, printre care soiuri locale de grâu și legume.

În fiecare zi, Muhanna se ridică devreme pentru a inspecta proiectul, amplasat pe un teren cu o lățime de 200 de metri, unde familia trăiește, recoltează semințe și testează noi soiuri. El examinează semințele pentru a determina calitatea, udă culturile și verifică răsadurile.

În rolul de administratoare a băncii de semințe, Hanadi menține legătura cu fermierii locali și controlează colecția în continuă creștere de semințe, în același timp aprofundând cunoștințele online despre agricultură și suveranitatea alimentară printr-un program ce are legătură parțială cu Universitatea Coventry și Gaza Urban Agriculture Forum. Muhanna spune, în glumă, că până anul viitor, fiica sa, care lucrează neobosit, va ajunge să

„să-și conducă tatăl”

.

Semințele locale reprezintă

„colacul de salvare”

pentru fermieri în perioadele de conflict.

Proiectul urmărește două scopuri. Primul dintre ele constă în strângerea și păstrarea semințelor plantelor indigene, care ar putea fi mai bine adaptate la condițiile din această zonă.

„Războiul i-a obligat pe fermieri să apeleze la semințele locale”

Hanadi explică că blocajele persistente asupra importurilor de semințe, creșterea vertiginosă a prețurilor alimentelor și agravarea foametei în Fâșia Gaza au forțat fermierii să se recurgă la semințe locale.

Concentrarea pe soiurile indigene, cunoscute sub numele de baladi, ar putea dovedi o eficiență sporită. Potrivit lui Muhanna, motivul constă în faptul că

„semințele locale sunt rezistente la secetă, ciuperci și dăunători”

„În timpul războiului, ele au fost colacul nostru de salvare”

, spune el.

Un alt scop al inițiativei este stabilirea unui centru de livrare a semințelor destinat agricultorilor care trebuie să economisească fiecare leu. Odată ce semințele sunt adunate, ele sunt oferite fermierilor palestinieni și familiilor din Deir al-Balah, care, după recoltă, restituie exact aceeași cantitate.

Aproximativ 200 de fermieri au primit până în prezent semințe din Muhanna și Hanadi, cu sprijinul CICR. Proiectul nu doar că crește stocurile de semințe, ci și ajută agricultorii palestinieni să-și recâștige independența agricolă și să devină mai autonomi, permițându-le să asigure hrană familiilor lor în ciuda restricțiilor devastatoare asupra resurselor, inclusiv a ajutorului umanitar esențial.

Semințele sunt profund legate de amintirile despre pământul palestinian pe care Muhanna l-a numit întotdeauna „acasă” și, speră el, ar putea deveni esențiale pentru viitoarea suveranitate alimentară a Fâșiei Gaza.

„Planta de dovleac îmi amintește de tatăl și de mama mea”, spune el.

„Creștea în via de lângă locul în care trăiam când eram copil.”

În Gaza, peste un milion de persoane se confruntă cu dificultăți în a-și asigura proviziile alimentare.

Fâșia Gaza este în prezent afectată de o criză alimentară severă, în care cel puțin 1,2 milioane de persoane se confruntă cu lipsa de alimente, conform unui raport recent al Clasificării Integrate a Fazelor Securității Alimentare (IPC). Nevoia de ajutor a atins un nivel fără precedent.

În ciuda creșterii alarmante a preocupărilor exprimate de ONG-urile umanitare, Israel persistă în restricționarea accesului la câmpurile agricole și în blocarea importurilor de semințe și îngrășăminte organice. Între timp, scăderea rezervelor de apă, deteriorarea solului și reziduurile explosive rămân din cauza războiului, transformând agricultura într-o activitate extrem de periculoasă.

„Nu este sigur să mergi pe străzi și nu este sigur nici să mergi pe terenurile agricole”, spune Muhanna, recunoscând că impactul psihologic al războiului le afectează și munca. „Războiul mi-a distrus speranța.”

Chiar și în condiții extreme, membrii familiei sunt conștienți de faptul că semințele pe care le cultivă aduc beneficii comunității, contribuind simultan la păstrarea soiurilor native împotriva monopolurilor agricole și la salvarea patrimoniului agricol palestinian.

În cazul lui Muhanna, semințele simbolizează

„identitatea mea, patriotismul meu, naționalitatea mea”

.

„Este vorba despre autonomie. Este vorba despre demnitate. Este vorba despre a depinde mai puțin de ceea ce este sau nu este permis să intre în Gaza”, spune Pat Griffiths, purtător de cuvânt al CICR la Ierusalim. „În calitate de putere ocupantă, Israelul are obligația de a se asigura că palestinienii din Gaza au acces la alimentele, bunurile și produsele de care au nevoie pentru a trăi.”

Încă mai mult timp trebuie să treacă înainte ca banca de semințe să revină la volumul pe care îl avea înainte. Conform lui Muhanna, înainte de izbucnirea conflictului, banca de semințe păstra în jur de 42 de soiuri locale.

Acum avem aproximativ 28.

O altă amenințare există și ar putea compromite viitorul băncii de semințe.

„Schimbările climatice sunt cele care ne controlează. (…) Când vremea este foarte caldă, semințele se strică.”

Uneori, o lună mai târziu decât ar fi de obicei, contra cronometru, trebuie să semene, ceea ce amâna recoltele și transformă procesul într-o cursă pentru a recolta semințe rezistente pentru viitor. În ciuda acestor dificultăți, familia își continuă activitatea și testează diferite soiuri pe terenurile sale pentru a descoperi care dintre ele produce cele mai bune recolte.

Rezultatele apar când reușesc să adune până în prezent aproape 2,5 tone de semințe, cifra superioară celui din anul precedent, demonstrând că inițiativele lor încep să se reflecte.

Fiecare boabă de semințe își găsește rădăcini în Gaza, alimentând ideea că, în viitor, palestinienii ar putea obține controlul asupra propriei securități alimentare.

„Orice țară din lume care nu are suveranitate asupra securității sale alimentare nu este o țară”, a declarat Muhanna.

„Dacă vom dobândi su