Femeie din Iran, condamnată pentru uciderea soțului, executată după nașterea copilului în închisoare

Execuția unei femei de 28 de ani a avut loc după ce aceasta fusese găsită vinovată de crimă împotriva soțului ei, iar în perioada de detenție a născut un copil, după cum au informat marți două organizații non-guvernamentale cu sediul în afara Iranului, citate de agenția de presă AFP.

Nu sunt cunoscute detalii suplimentare

despre cazul ei, însă copilul rezultat a fost apoi încredințat bunicii sale din partea mamei.

Citește șiIranul își menține poziția privind Strâmtoarea Ormuz. Teheranul cere îndeplinirea celor șapte condiții

Asma Zarei a fost supusă spânzurării în orașul Ardabil, situat în nord-vestul teritoriului iranian, pe data de 20 mai, după cum au informat organizațiile Hengaw și Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia. Informația privind execuția sa nu a fost reflectată în presa din Iran.

Asma Zarei a fost arestată în urmă cu trei ani, sub bănuiala că şi-a ucis soţul cu somnifere.

În urma unei anchete demarate de IHR, se relatează că respectiva persoană a fost reținută de către autorități de acum trei ani, fiind acuzată de vindecarea soțului ei prin mijloace neortodoxe, și anume prin administrarea de medicamente pentru inducerea somnului. La momentul respectiv, aceasta se afla într-o stare fiziologică specială și a adus pe lume un copil în perioada de detenție, cu doi ani în urmă.

În ultimele momente, femeia a făcut o rugăminte către mama sa, potrivit IHR.

ea a cerut mamei sale să aibă grijă de copil

, au informat cei de la IHR. Înainte de execuţie, ea şi-a rugat mama să aibă grijă de copil.

Potrivit raportului, de la începutul anului, Iranul a înregistrat un nou caz de execuție a unei femei, fiind cea de-a șasea astfel de înregistrare în acest an, după cum afirmă respectivele organizații.

În urma unui raport al IHR, se estimează că un număr de cel puțin 48 de femei au suferit execuție în Iran în cursul anului 2025, fiind acuzate, în 21 de cazuri, de uciderea partenerilor de viață sau a logodnicilor.

În anumite situații, organizațiile care promovează drepturile omului susțin că femeile cărora li s-a pronunțat condamnarea la moarte au fost victime ale unor soți agresori, pe care i-au ucis, însă nu au putut scăpa de execuție din cauză că nu au fost în măsură să achite

„prețul sângelui”

, adică o despăgubire către familia soțului, aceasta fiind o practică admisă de legea sharia din Iran.

La începutul lunii aprilie, o atenţionare publică a fost făcută de către Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ale Americii, cu privire la cazul a opt femei aflate în pericol de a fi executate, prin difuzarea unei postări pe platformele de socializare, preluată iniţial de pe X, care avertiza că vieţile acestor femei erau în pericol de a se încheia pe spânzurătoare. În urma acestui avertisment, activişti au adus ulterior clarificări, semnalând că unele dintre aceste femei nu mai erau condamnate la moarte sau că, deja, îşi dobândiseră libertatea.

La începutul săptămânii, organizația non-guvernamentală HRANA (Human Rights Activists News Agency), cu sediul în Statele Unite, a informat că instanţa supremă iraniană a revocat sentința de condamnare la moarte împotriva unei femei, Bita Hemmati, în legătură cu evenimentele din ianuarie care au avut caracter de protest.

Conform datelor, pedeapsa capitală este aplicată cu o frecvență deosebit de ridicată în Iran, fiind a doua țară, după China, unde această pedeapsă este utilizată cel mai des, potrivit organizațiilor non-guvernamentale precum Amnesty International.