Filiala de la Chișinău a companiei media care deține Sputnik și Russia Today primește bani din Rusia, în ciuda sancțiunilor internaționale

Rossiya Segodnya, holdingul media de stat rus responsabil pentru rețelele Sputnik și Russia Today (RT), deține încă o filială în Chișinău, finanțată în mod direct...

Rossiya Segodnya, holdingul media de stat rus responsabil pentru rețelele Sputnik și Russia Today (RT), deține încă o filială în Chișinău, finanțată în mod direct de către Moscova, potrivit unei investigații RISE Moldova. Această situație persistă în ciuda faptului că autoritățile din Chișinău s-au conformat sancțiunilor americane impuse instituției în anul 2024.

Filiala Moldovei a companiei Rossiya Segodnya a încasat aproape 4 milioane de euro în ultimele 5 ani.

O cercetare lansată de RISE Moldova arată că filială Sputnik din Chișinău a încasat în anul 2025 în jur de 62 de milioane de ruble rusești, corespunzător 670.000 euro. Înregistrările contabile examinare de RISE Moldova confirmă că banii au fost trimiși de corporația-mamă cu sediul în Moscova către filială înregistrată în Republica Moldova.

Citește șiDiscuții SUA - Ucraina la Miami. Steve Witkoff și Jared Kushner vor prezenta „idei și propuneri noi” pentru a pune capăt războiului

22,5% reprezintă diferența, iar fondul este cu aproximativ 22,5% mai redus față de anul precedent; acei bani au susținut prelungirea operațiunilor reprezentanței. Sputnik Moldova își menține prezența pe domeniul .ru și prin alte canale digitale, inclusiv Telegram, vk.ru, Rutube și Max.

În ultimii cinci ani s-au acumulat 4 milioane de euro

Aspectul cheie descoperit de cercetare este că plățile au persistat și ulterior noiembrie 2024, când Republica Moldova a respectat sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva holdingului Rossiya Segodnya și a conducerii sale.

Consiliul Interinstituțional de Supervizare (CIS), sub conducerea premierului Dorin Recean, a hotărât să impună în Republica Moldova sancțiunile americane menite să afecteze mai multe persoane și entități acuzați de susținere a propagandei Kremlinului, printre acestea fiind Rossiya Segodnya, directorul general Dmitri Kiselev și redactorul-șef al Russia Today, Margarita Simonyan.

RISE Moldova a examinat raportul financiar și a constatat că Federația Rusă a continuat să ofere fonduri filialei din Republica Moldova, iar acest sprijin a rămas activ pe tot parcursul anului precedent.

Investigația indică faptul că, în intervalul 2021-2025, sucursala Rossiya Segodnya din Republica Moldova a primit din Rusia peste 360 de milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 3,9 milioane de euro. În plus, în anul 2021 au fost transferați în mod separat în jur de 350.000 de euro. Conform documentelor financiare, fondurile provin exclusiv de la fondatorul din Federația Rusă, fără ca filială să genereze venituri proprii esențiale.

Întrebări legate de aplicarea sancțiunilor

RISE Moldova a consultat un raport financiar care indică că filiala companiei media ruse avea 19 de angajați în anul 2025. Conducerea sucursalei afirmă că fondurile obținute din Rusia au fost transformate în lei moldovenești și alocate pentru plata salariilor, achitarea taxelor și acoperirea cheltuielilor curente de funcționare. Jurnaliștii de la RISE Moldova menționează că aceste transferuri ridică semne de întrebare în legătură cu aplicarea regimului de sancțiuni în Republica Moldova.

În urma invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite și alte state occidentale au aplicat sancțiuni asupra grupului Rossiya Segodnya, considerându-l un mijloc al propagandei și dezinformării Kremlinului.

În Republica Moldova, autoritățile au închis mai multe canale de comunicare afiliate grupului Sputnik și au întrerupt licențele unor posturi TV legate de Federația Rusă, argumentând că există riscuri la adresa securității informaționale și a ordinii publice. HotNews a cerut Serviciului Fiscal de Stat din Chișinău o opinie privind menținerea finanțării filialei Rossiya Segodnya în contextul aderării Republicii Moldova la sancțiunile SUA. Când articolul a fost publicat, instituția a confirmat exclusiv că a recepționat cererea.

În anul precedent, Serviciul Fiscal din Republica Moldova a furnizat un răspuns adresat publicației RISE Moldova, care în acea perioadă a raportat și despre absența unei decizii privind blocarea conturilor Sputnik Moldova:

„În cazul identificării unor probe, informații documentate cu privire la faptul că, printr-o activitate sau tranzacție, se urmărește eludarea măsurilor restrictive internaționale, Agenția Servicii Publice, precum și alte autorități publice care depistează aceasta în exercițiul atribuțiilor legale, raportează Serviciului Fiscal de Stat, în termen de 24 de ore din momentul identificării acestora”.

Ce transmite Sputnik Moldova

Sputnik Moldova este un canal de Telegram cu aproximativ 9.000 de abonați și constituie principalul vehicul al grupului media. O analiză concisă indică că acest canal susține discursurile Rusiei, publicând mesaje anti-Ucraina, anti-guvernare PAS și prezentând trecutul sovietic al Republicii Moldova într-o manieră favorabilă. De exemplu, pe data de 2 august, pe acest canal a fost postat, în limba rusă:

„La 2 august 1940, Sovietul Suprem al URSS a adoptat Legea privind constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. La mulți ani, Patrie!”

Tot în aceeași zi, Sputnik Moldova scrie despre un protest față de înlăturarea monumentelor sovietice din centrul Chișinăului. Publicația scrie că la monumentul dedicat Eroilor Comsomoliști, de pe fostul bulevard al Tineretului (actualul bulevard Grigore Vieru), s-a adunat un grup de luptători cu monumentele sovietice, pe care autorul îi califică drept „persoane cu deficiențe mintale”. 

Acțiunea, desfășurată sub drapelele României, este organizată de „Liga Studenților Basarabeni”, organizație care susține ideea desființării Republicii Moldova și alipirii teritoriului acesteia la statul vecin”, scriu reprezentanții Sputnik. 

În legătură cu Ucraina, Sputnik etichetează autoritățile din Kiev ca un „regim corupt”, iar în ceea ce privește conducerea Republicii Moldova, autorul recurgă la ironie când scrie:

„De ce o dictatoare (e vorba de președinta Maia Sandu – n.r.) dorește să se pozeze într-o doamnă cu un cățel rămâne un mister”.

COMENTARII / 0