
În urma unei reevaluări, poziția României în clasament a cunoscut o îmbunătățire de un loc față de ediția din 2025, noua clasare fiind 34 din aproape 150 de țări participante.
În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaţionale a Fericirii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, este dat publicităţii un raport care evaluează peste 140 de ţări în funcţie de autoaprecierea locuitorilor privind calitatea vieţii lor. Informaţiile sunt culese în principal prin intermediul sondajului Gallup World Poll, iar cercetătorii iau în considerare, totodată, factori precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.
În contextul în care numeroase state evaluează posibilitatea de a restricționa accesul tinerilor la platformele de socializare, raportul respectiv subliniază conexiunea dintre frecvența utilizării acestor platforme și starea de bunăstare a indivizilor.
Citește șiRomânia, realeasă în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru al nouălea mandat consecutiv. Rusia nu a obținut un loc
În zonele unde nivelul de fericire în rândul tinerilor a scăzut, se observă o tendință de scădere.
Conform raportului, tinerii sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă au înregistrat scăderi considerabile ale nivelului de fericire, fenomen care afectează în special fetele.
Scăderi spectaculoase
ale nivelului de fericire au fost semnalate în rândul acestei categorii de vârstă. Aceste scăderi sunt menţionate într-un raport recent.
În diverse părți ale globului, se înregistrează o tendință de creștere a fericirii raportate în rândul tinerilor.
Într-un raport recent, Jon Clifton, director general al Gallup, a exprimat opinia că „Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, după cum se arată
„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”
. Această declarație a fost făcută prin intermediul unui comunicat și reflectă contribuția organizației sale la realizarea studiului.
Se remarcă faptul că efectele exercitate de utilizarea platformelor de socializare asupra bunăstării sunt de natură complexă și prezintă multiple fațete.
Factorii care afectează această situație sunt diversificați, incluzând timpul de utilizare a platformelor, natura platformei în sine, modalitățile de interacțiune cu acestea, precum și caracteristici demografice cum ar fi genul și poziția socio-economică.
Potrivit lui Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford şi director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea al acesteia, utilizarea excesivă a reţelelor sociale are legătură cu o stare de bunăstare considerabil mai mică, însă cei care aleg să se deconecteze de la aceste platforme online pot experimenta, de asemenea, diminuarea unor beneficii.
„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”
Țara Afganistan este considerată a fi cea mai nefericită de mai mulți ani, conform unor evaluări recente. Nivelul de fericire în această țară rămâne extrem de scăzut.
În cadrul unui studiu care a evaluat 147 de țări, Afganistanul a înregistrat cele mai mici scoruri în ceea ce privește mulțumirea față de viață, acest lucru fiind pus pe seama presupuselor abuzuri ale drepturilor omului și a relelor tratamente aplicate femeilor de către conducătorii talibani care au redevenit dominanți pe scena politică în anul 2021.
Nu există declarații
Indicele de fericitate evaluează bunăstarea generală a unei națiuni prin luarea în considerare a şase factori cheie, și anume: produsul intern brut pe locuitor, durata de viață sănătoasă, nivelul de sprijin acordat de societate, posibilitatea de a lua decizii personale, gradul de generozitate și impresia despre nivelul de corupție.
În fruntea ierarhiei se află, în continuare, națiunile din regiunea nordică, Finlanda fiind însoțită de quatre țări vecine: Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia, care ocupă cinci din primele șase poziții anul acesta.
Țara din America Centrală, Costa Rica, obține pentru prima dată un loc în primele cinci poziții, fiind clasată pe patru, și atinge astfel cel mai bun rezultat înregistrat vreodată de o națiune din America Latină. Franța înregistrează un regres, coborând de la locul 33 în anul 2025 pe 35.
În premieră, niciuna dintre ţările cu limba oficială engleză nu se află în primele zece poziţii de când raportul a fost iniţiat în 2012. Finlanda a continuat să fie clasată pe primul loc, cu un scor de 7,764 din 10.
În ciuda statutului său de țară lider, Finlanda încă se luptă cu anumite probleme, potrivit lui Juho Saari, un expert în politică socială şi sănătate de la Universitatea din Tampere.
—
Printre acestea se numără o incidență fără precedent a șomajului și o reducere considerabilă a prestațiilor sociale acordate cetățenilor săi.
„Suntem satisfăcuți, în pofida tuturor”, a spus el într-o declarație pentru AFP, subliniind importanța vieții personale.
El a continuat afirmând că „această stare de fapt demonstrează că politica nu este decisivă”, factorul cheie fiind viața privată a indivizilor.
Țara nordică, cunoscută pentru numeroasele sale lacuri, tradiția saunei și sistemul avansat de protecție socială, 5,6 milioane de locuitori și o atmosferă de încredere în instituții, se remarcă printr-o inegalitate redusă.
Locuitorii Finlandei se bucură de o calitate a vieții superioară, grație unui mediu natural intact și unei atmosfere de liniște și pace care predomină în această țară. „Avem o natură nealterată, iar pacea şi liniştea care domnesc aici sunt probabil principalul nostru atu care explică de ce se trăieşte atât de bine aici”, afirmă Karolina Iissalo, o finlandeză în vârstă de 30 de ani, surprinsă într-o
saună publică din centrul oraşului Helsinki
în ziua ei de naştere.
COMENTARII / 0