Instituția FMI continuă să prevadă o expansiune a economiei globale de aproximativ 3% în anul 2026, după ce, în luna iulie, a estimat un avans de 3%, urmat de 3,4% în 2027. Acest ritm este mai lent decât media de 3,5% observată în 2024 și 2025, subliniază raportul.
Julie Kozack, reprezentantă a FMI, a afirmat că economia mondială a arătat o reziliență superioară așteptărilor în fața șocului energetic. Totuși, aceasta nu semnalează că pericolul a dispărut.
Energia, principalul pericol
Citește șiZbor de groază: pasageri atacati de polșnițe pe ruta Australia-Italia
Conform FMI, statele au reușit să atenueze efectele crizei prin exploatarea stocurilor de petrol și gaze, identificarea de surse energetice alternative și diminuarea consumului. Însă, aceste strategii nu pot fi menținute pe termen nelimitat.
FMI avertizează că numeroase țări vor fi nevoite în prezent să reconstituiască stocurile de petrol și gaze, în timp ce necesitatea de energie se așteaptă să se intensifice odată cu sosirea iernii în emisfera nordică.
În plus, investițiile considerabile în inteligență artificială impulsionează creșterea cererii de energie, ceea ce poate intensifica presiunea asupra piețelor energetice.
Platforma petrolieră Heather Alpha din Marea Nordului va necesita ca mai multe state să-și reconstruiască rezervele de petrol și gaze în prezent. Sursa foto: EnQuest
Economia mondială se îndreaptă în două direcții
FMI identifică două forțe care operează în același timp asupra economiei globale. În primul rând, conflictul produce un șoc negativ asupra ofertei, determinând creșteri ale costurilor energiei, îngrășămintelor, alimentelor și a altor materii prime.
În același timp, capitalurile generate de progresul inteligenței artificiale produc un impuls pozitiv al cererii și consolidează economiile situate în nucleul lanțului tehnologic.
Această combinație justifică faptul că economia globală poate continua să se extindă, chiar dacă unele state sunt afectate puternic de prețurile energiei.
Inflația persistă, iar presiunea continuă.
Un alt semnal de alarmă este inflația. FMI spune că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările inflaționiste au crescut, chiar dacă rămân relativ bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, FMI estima inflația globală la 4,7% pentru 2026.
O creștere recentă a costurilor petrolului și gazelor ar putea exercita din nou presiune asupra inflației și ar face mai dificile deciziile privind ratele dobânzilor ale băncilor centrale.
Datoria globală se apropie de 100% din Produsul Intern Brut.
În același timp, FMI subliniază o altă slăbiciune: datoria publică globală se apropie de 100% din produsul intern brut, reprezentând cea mai înaltă valoare observată după Al Doilea Război Mondial, iar prognozele indică o creștere ulterioară.
Condițiile sunt extrem de dificile pentru economiile avansate, care dețin datorii foarte mari, și pentru țările în curs de dezvoltare, care se confruntă cu dificultăți de lichiditate.
Mesajul FMI pare să fie contradictoriu: economia globală a răspuns mai bine decât se aștepta în urma primului șoc energetic, însă marja de siguranță se restrânge. În sezonul rece, reînnoirea stocurilor de energie, inflația și nivelul record al datoriei ar putea transforma o reziliență surprinzătoare într-o perioadă mult mai dificilă dacă apar noi șocuri.
COMENTARII / 0