Fostul secretar de stat american John Kerry consideră că Statele Unite și celelalte mari economii ale lumii trebuie să urmeze exemplul Chinei în tranziția către energia verde. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, acesta a avertizat că majoritatea statelor avansează prea lent în renunțarea la combustibilii fosili, în timp ce Beijingul a accelerat considerabil investițiile în surse regenerabile și electrificare. Rolul pe care China îl va avea la summitul climatic COP31, găzduit de Turcia, este unul dintre principalele subiecte de interes ale reuniunii.
COP31, conferința ONU dedicată schimbărilor climatice desfășurată în Turcia anul acesta, atrage atenția observatorilor și spre contribuția China în negocierile internaționale. Se află numeroase speculații privind posibilitatea ca Beijingul să preia, în cele din urmă, un rol de lider în combaterea schimbărilor climatice, o poziție pe care a evitat-o multă vreme.
În cel mai recent plan cincinal, adoptat în martie 2026, China s-a angajat pentru prima dată să „participe activ și să conducă guvernanța climatică globală”. COP31 ar putea oferi primele indicii concrete privind disponibilitatea Beijingului de a transforma această declarație într-o implicare mai consistentă la nivel internațional.
Citește șiLider german Dominic Fritz: Nu-i putem lăsa familiile românilor
În cazul în care ia în prezent câteva măsuri strategice, China ar putea deveni un factor crucial într-o viitoare lume orientată spre electrificare, ar putea persuada concurenții să colaboreze și să-și întărească prezența în statele din Sudul globului.
Între timp, alte state, inclusiv Statele Unite sub administrația lui Donald Trump, au rămas mult în urmă. Kerry a avertizat că acestea riscă să piardă oportunități economice, pe lângă faptul că vor contribui la agravarea crizei climatice, dacă nu vor investi în energia cu emisii reduse de carbon și în electrificarea accelerată.
„Singura țară care a înregistrat o accelerare semnificativă este China. Restul lumii avansează cu greutate, în timp ce Mama Natură ne trimite semnale din ce în ce mai puternice în fiecare săptămână, în fiecare zi”, a declarat fostul secretar de stat.
China a realizat brusc că depinde excesiv de petrolul și gazele importate și a hotărât să devină autonomă. Alte state, în urma conflictului din Iran și a blocării traficului prin Strâmtoarea Ormuz, au ajuns la concluzia similară și au adoptat măsuri corespunzătoare. Se înregistrează o creștere semnificativă a utilizării surselor regenerabile de energie. Kerry a adăugat:
„Mulțumesc, Donald Trump”
Conform opiniei sale, chiar și regimurile autoritare, unde nu se desfășoară alegeri libere și corecte, ar putea fi motivate să adopte o abordare de creștere economică orientată spre emisii reduse de carbon, dacă ar observa avantajele realizate de China.
„Vor vedea în ce direcție se îndreaptă piața și vor recunoaște unde se află alternativele mai ieftine. Chiar și ei pot citi un tabel și pot înțelege unde costurile sunt exorbitante, în cazul combustibililor fosili, și unde există o ofertă mai avantajoasă”, a spus Kerry.
El a menționat că, în acest moment, energia regenerabilă, însoțită de tehnologii de stocare și de utilizarea gazelor naturale ca mijloc de tranziție, se dovedește a fi mai economică și mai eficientă decât recurgerea exclusivă la combustibilii fosili.
„Piața și-a luat decizia și, la nivel global, se îndreaptă către electricitate și către o economie bazată pe energie electrică. Oamenii trec la electricitate și vor încerca să o producă cât mai curat posibil. Aceasta este alegerea pe care o văd pusă în practică în multe locuri diferite. Este un proces de neoprit.”
Fostul secretar de stat a mai declarat în continuare că această transformare se desfășoară în diverse regiuni.
China își exprimă dorința de a aborda la COP31 tema facilitării circulației tehnologiilor verzi.
China a anunțat deja că dorește ca tema liberei circulații a tehnologiilor ecologice să fie inclusă pe agenda COP31, în contextul unor conflicte geopolitice „din ce în ce mai intense”. Declarația este interpretată pe scară largă ca o referire la tarifele vamale impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană unor produse chinezești, precum vehiculele electrice și echipamentele solare.
Li Shuo, reprezentant al Asia Society Policy Institute (ASPI), afirmă că Beijingul se află într-o etapă crucială pentru întărirea influenței sale la nivel internațional.
„Într-o lume în care acțiunile climatice erau odată considerate o constrângere pentru creștere, dar sunt acum din ce în ce mai mult un motor al acesteia, China se confruntă cu o întrebare esențială: va prelua un rol de lider nu din obligație, ci din interes propriu?”, a declarat acesta.
China se afirmă tot mai semnificativ ca participant în procesul de tranziție energetică.
Președinția COP31 a anunțat că întâlnirea va fi axată pe
„punerii în aplicare și accelerării” măsurile climatice
. În ceea ce privește tranziția energetică, China a realizat progrese care o diferențiază de celelalte mari economii globale.
Conform unui studiu realizat pentru publicația Carbon Brief, emisiile din China au prezentat o tendință în general stabilă sau în scădere, începând cu martie 2024.
Beijingul consideră tranziția energetică esențială pentru modernizarea economiei, securitatea energetică și consolidarea influenței sale internaționale, a declarat Kevin Tu, de la Institutul de Studii Energetice al Universității Oxford.
Confruntările din Ucraina și din Orientul Mijlociu, alături de repercusiunile lor asupra aprovizionării cu petrol și gaze, au întărit această abordare.
Conflictele au evidențiat și implicațiile geopolitice ale tranziției globale către energia verde. În epoca dominată de combustibilii fosili, rolul dolarului american ca monedă de referință pentru tranzacțiile cu petrol i-a oferit Washingtonului ceea ce a fost numit „privilegiul exorbitant” de a fi principalul creditor al lumii, a afirmat Isabel Hilton, fondatoarea publicației specializate în mediu China Dialogue.
„Fără acest privilegiu, poziția SUA pe scena mondială pare mai slabă, iar dacă adăugăm la aceasta dominația Chinei asupra ofertei de tehnologii curate și asupra lanțurilor de aprovizionare care le produc, dominația SUA pare și mai vulnerabilă”, a explicat aceasta.
Președintele chinez Xi Jinping prezintă China ca fiind un
„actor activ și ambițios care lucrează pentru cauza dezvoltării globale”
. Presa de stat chineză promovează adesea proiecte de energie regenerabilă realizate de companii chineze în țări precum Indonezia, Pakistan și Kenya.
Conform unei analize recente, suma contractelor pentru energie verde realizate în cadrul inițiativei chineze „Belt
Statele menționate ar putea să devină parteneri de încredere pentru Beijingului dacă China decide să introducă tema tarifelor comerciale în cadrul discuțiilor climatice.
„Este probabil ca China să găsească sprijin din partea Braziliei, Indiei, Africii de Sud și a altor țări în curs de dezvoltare, preocupate de costurile și de efectele asupra accesului pe piață ale măsurilor comerciale legate de climă”, a declarat Kevin Tu.
China se abține să preia conducerea discuțiilor climatice.
În ansamblu, China a evitat să expună dorințele sale politice sau să fixeze agenda la întâlniri internaționale, cum ar fi COP. Perspectiva Beijingului asupra inițiativelor de a stabili un scop mondial de electrificare a rămas ambivalentă, chiar dacă țara ar putea realiza relativ ușor un astfel de scop, conform lui Kate Logan din Asia Society Policy Institute.
China exprimă reticență față de scopurile impuse de factori externi. În același timp, se străduiește să păstreze un echilibru între interesele contrastante ale partenerilor săi din regiunea Sudului global.
Yixian Sun, profesor de guvernanță în domeniul sustenabilității la Universitatea din Bath, afirmă că diferența continuă să existe între modul în care autoritățile chineze își
„Încă mai cred că există o discrepanță între opiniile factorilor de decizie chinezi cu privire la rolul pe care China îl poate juca în guvernanța climatică globală și așteptările internaționale privind influența pe care China ar trebui să o exercite”, a declarat acesta.
Conform profesorului, ca Beijingul să devină lider, este necesară schimbarea contextului internațional și consolidarea încrederii între state.
„Celelalte țări trebuie să fie pregătite să accepte conducerea Chinei, iar eu nu cred că acesta este cazul, mai ales în ceea ce privește statele din emisfera nordică”
Yixian Sun a explicat.
Analiștii vor urmări, de asemenea, dacă Beijingul își va asuma angajamente concrete privind finanțarea proiectelor climatice și sprijinirea unei „tranziții juste”, un concept care urmărește protejarea drepturilor și mijloacelor de trai ale lucrătorilor afectați de renunțarea la combustibilii fosili.
Un alt subiect urmărit va fi posibilitatea ca China să își depună candidatura pentru organizarea COP33, în 2028. Potrivit informațiilor apărute în presă, oficialii chinezi analizează dacă găzduirea summitului ar servi intereselor țării.
În prezent, China ar fi mulțumită de un rezultat mai moderat al COP31, fără decizii de impact, dar care să arate că statele sunt dispuse să colaboreze.
„China s-ar mulțumi cu o COP care nu produce neapărat ceva monumental, dar care se încheie cu un rezultat relativ cooperant… Așadar, fără drame majore”
Kate Logan a afirmat.
COMENTARII / 0