Franța înăsprește regulile pentru studenții străini și majorează taxele de școlarizare

Începând cu anul universitar 2026, o creștere semnificativă a taxelor de școlarizare îi va aștepta pe studenții care provin din afara Uniunii Europene și care...

Începând cu anul universitar 2026, o creștere semnificativă a taxelor de școlarizare îi va aștepta pe studenții care provin din afara Uniunii Europene și care decid să studieze în Franța. Guvernul francez are în plan să favorizeze programele de științe și inginerie, cu scopul de a contribui la reindustrializare.

Potrivit unui raport prezentat de cotidianul economic francez Les Echos, citat de Rador Radio România, Philippe Baptiste, actualul ministru francez al învățământului superior, a dezvăluit recent un nou proiect denumit „Choose France for Higher Education”. Acest plan reprezintă o continuare a inițiativei anterioare, „Bienvenue en France”, lansată în 2018 de către Édouard Philippe, fost prim-ministru, și care a fost coordonată la acea vreme chiar de Philippe Baptiste în cadrul cabinetului Frédérique Vidal.

Implementarea acestor anunțuri ar fi rezultat într-o majorare considerabilă a costurilor de educație pentru studenții internaționali. La Rochelle, Le Havre, Grenoble Alpes și Paris Panthéon-Assas sunt printre universitățile care au decis să aplice aceste taxe, un număr mic de doar aproximativ zece instituții din totalul de 78 care au optat pentru această abordare. În realitate însă, politicile nu au fost transpuse la scară largă, majoritatea universităților alegând să dezvolte în schimb strategii de reducere a costurilor.

Citește șiGeneral polonez de rang înalt: Rusia nu este în măsură să invadeze un stat NATO, însă „escaladează constant situația”

Se preconizează o majorare considerabilă a costurilor de instruire pentru studenții străini în Franța. Taxele de școlarizare urmează să fie supuse unor reguli de selecție mai stricte. Guvernul francez are în plan să crească substanțial aceste taxe.

Într-o declarație recentă, Philippe Baptiste a afirmat că universitățile nu vor mai avea posibilitatea de a oferi scutiri extinse pentru studenți.

„Acestea vor fi rezervate unor cazuri foarte precise”

, a adăugat el, într-un interviu acordat ziarului Le Parisien luni seară. Ministrul dorește să revină la principiile de bază stabilite în 2018:

„Regula sunt taxele diferențiate, iar excepția este scutirea”

, a reiterat Philippe Baptiste.

Începând cu 2026, o majorare semnificativă a taxelor de școlarizare îi așteaptă pe studenții străini din afara Uniunii Europene. Noile tarife pentru programele de licență vor ajunge la 2.895 de euro, în timp ce cele pentru masterat vor fi majorate la 3.941 de euro. În prezent, aceste taxe sunt de 178 de euro și 254 de euro.

Nu vor fi afectați cei care primesc bursă

. Măsura va fi introdusă printr-un decret și îi va viza pe studenții nou înscriși și pe cei care își schimbă nivelul de studiu.

Trei grupe distincte de studenți originari din afara Uniunii Europene vor rezulta în urma implementării acestei politici.

Nou reglementare privind taxele de școlarizare pentru studenții străini în Franța prevede că mai mult de jumătate dintre aceștia vor suporta costurile majorate.

  • în urma noilor reglementări, marea majoritate a studenților străini va fi obligată să plătească noile taxe;
  • în fiecare universitate, aproximativ 10% dintre studenții străini vor putea beneficia de o scutire;
  • cei mai merituoși studenți străini vor avea oportunitatea de a primi bursă de studiu oferită de statul francez.
  • majoritatea vor plăti noile taxe;
  • 10% vor putea fi scutiți în fiecare universitate;

În următorii doi-trei ani, universitățile ar putea obține aproximativ 250 de milioane de euro anual, sumă care urmează să fie utilizată pentru îmbunătățirea infrastructurii destinate studenților, în condițiile unor limitări financiare existente.

În pofida faptului că obiectivul de a avea 500.000 de studenți internaționali până în 2027 pare a fi la îndemână, titularul portofoliului consideră că există potențial pentru rezultate și mai bune, făcând referire la abordările mai ferme adoptate de țări precum Germania, Marea Britanie și Turcia. Franța se situează pe locul 8 drept opțiune pentru studii, remarcă el.

Guvernul francez intenționează să impună criterii mai stricte pentru admiterea studenților străini, taxele de școlarizare urmând să înregistreze creșteri substanțiale. Această decizie are drept scop să asigure o selecție riguroasă a studenților care vor să studieze în Franța.

Nu avem niciun interes să facem din Franța o țară de oportunități fără limite pentru cei care nu sunt pregătiți să se adapteze la sistemul nostru de învățământ

a declarat o sursă guvernamentală. Creșterea taxelor de școlarizare va afecta în special studenții care provin din țări non-UE. Această măsură va fi implementată în cadrul unei noi politici de imigrație studențească.

Se ridică întrebarea dacă majorarea tarifelor va descuraja potențialii studenți internaționali. Philippe Baptiste însă consideră că nu:

„În comparație, un program de masterat în SUA poate costa între 20.000 și 100.000 de dolari anual, ceea ce se traduce în aproximativ 17.000-85.000 de euro”

. Potrivit acestuia, noile tarife din Franța sunt extrem de competitive în continuare.

Conform unui raport al Curții de Conturi, publicat în anul precedent, rezultatele instituțiilor care au implementat deja un sistem de taxe diferențiate nu au înregistrat modificări considerabile nici în ceea ce privește numărul de studenți și nici în profilul acestora.

Nu a existat o scădere semnificativă a numărului de studenți sau o modificare a profilului acestora

a arătat raportul.

Procesul de reindustrializare a națiunii se află în atenția autorităților.

Accentul este pus pe domenii cheie, precum cel digital, care urmează să primească o atenție deosebită, alături de inteligența artificială, tehnologii cuantice și biotehnologii, acestea fiind considerate prioritare în cadrul planului.

În scopul reindustrializării, nevoia anuală a Franței se ridică la 40.000 de ingineri și la un număr similar de tehnicieni. Deoarece cererea nu poate fi satisfăcută exclusiv prin resursele locale sau europene, se are în vedere prioritizarea studenților străini în domeniile respective. În acest context, o proporție de 60% din bursele de studiu guvernamentale oferite studenților internaționali urmează să fie alocate acestor profiluri specifice.

Anterior, ministrul francez afirma că țara are nevoie de resurse umane de calitate din toate colțurile lumii pentru a-și menține programele solide în știință și tehnologie.

„Franța are o nevoie acută de talente din întreaga lume”

pentru a-și susține formările în domeniile tehnice și științifice, declara el în iulie trecut.

Se ridică voci critice împotriva acestei decizii. Opoziția politică a exprimat deja mai multe rezerve cu privire la această propunere.

Președinta organizației studențești FAGE, Suzanne Nijdam, consideră că această decizie este greu de susținut fără informații concrete privind cerințele actuale ale economiei, exprimându-se astfel:

Este dificil de justificat în lipsa unor date clare despre nevoile reale ale economiei.

În următoarele săptămâni, studenții sunt așteptați să se mobilizeze în masă pentru a susține egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la educație superioară.

„O mobilizare generală a studenților în următoarele săptămâni”

este chemarea făcută pentru apărarea acestui drept.

Considerând eliminarea posibilității studenților străini de a primi anumite ajutoare pentru locuință, aceasta denunță un plan care este periculos, discriminatoriu și incoerent, precum și un proiect de taxe diferențiate cu caracter xenofob.

Deși universalitatea accesului este un model pe care dorim să-l păstrăm, planul respectiv urmează să ridice obstacole considerabile pentru anumite țări, declară ea. „Acest plan va crea bariere majore pentru unele țări”, afirmă ea.

Niciun răspuns nu a fost înregistrat până în prezent din partea reprezentanților instituțiilor de învățământ superior, grupați în cadrul organizației France Universités. La un proiect cu caracter similar din 2018, reacția acestora a fost una predominant negativă, ceea ce a determinat guvernul să acorde autonomie decizională fiecărei universități în parte.

COMENTARII / 0