G7 ajunge la acord, în ciuda tensiunilor pe Ucraina și Iran

Încheierea reuniunii miniștrilor de externe ai G7 în Franța a avut ca rezultat o declarație comună, relatează Kyiv Post, în ciuda numeroaselor opinii divergente cu privire la conflictele din Iran și Ucraina.

Preocupări europene au fost exprimate în legătură cu Iranul, unde un nou conflict se desfășoară, punând în pericol sprijinul oferit Kievului.
În paralel, SUA au îndemnat aliații săi să își intensifice contribuția la securitatea regiunii Golfului.

Vineri, Marco Rubio, secretar de stat al SUA, a declarat în cadrul unei reuniuni că nu există divergențe semnificative între participanți, contrar unor opinii.

Citește șiKaliningradul, un potențial focar de tensiune Rusia - NATO. Ce ar putea duce la o confruntare militară directă

Discuțiile au fost extrem de productive, a afirmat el după încheierea negocierilor.
El a caracterizat întâlnirile drept „foarte bune”.

La o întrebare privind eventuale nemulțumiri ale vreunui ministru din cadrul G7, acesta a răspuns că

„nu se comportă niciodată așa în fața mea”

, adăugând că operațiunea din Iran ar putea lua sfârșit într-un timp relativ scurt, și anume în săptămâni, nu luni, fără să implice trupe terestre.

În ciuda acestui context, Ucraina a ridicat întrebări suplimentare cu privire la scopurile exacte ale operațiunii militare, evidențiind posibilele implicațiuni asupra ajutorului oferit.

Nu au fost oferite detalii suplimentare

de către partenerii europeni cu privire la potențialul impact al sprijinului acordat Ucrainei.
Însă preocupările acestora se axează pe posibilitatea ca ajutorul destinat Ucrainei să fie seriоз afectat din cauza noilor obiective ale campaniei militare.

din eroare a fost trimis fara continut a fost refacut

Deși discuțiile au început sub semnul unor opinii divergente, G7 a reușit să ajungă la un numitor comun.
Pozițiile țărilor membre au fost inițial marcate de anumite rezerve, în special legate de implicațiile conflictelor din Iran și Ucraina.
La un moment dat, declarația unui oficial francez a ridicat câteva semne de întrebare, sugerând că „războiul cu Iranul” nu ar trebui să fie considerat ca fiind „al nostru”.

Ucraina „nu este războiul nostru”

, a completat Rubio, alimentând astfel tensiunile în cadrul grupului.

Sprijinirea Ucrainei continuă să fie o prioritate pentru țările europene.

„Nu ar trebui să existe diminuări în ceea ce privește consolidarea puterii de apărare a Ucrainei”

,
a afirmat Johann Wadephul, Ministrul german al Afacerilor Externe.

Întrevederile privind Ucraina au fost pe ordinea de zi a discuțiilor, iar oficialii francezi au intervenit prompt pentru a diminua îngrijorările legate de diminuarea interesului pentru conflictul care se desfășoară în prezent în Ucraina.

Pascal Confavreux, purtătorul de cuvânt al diplomației franceze, a afirmat că posibilitatea unui risc nu constituie o realitate.
Acesta a subliniat că reuniunea G7 are drept scop facilitarea discuțiilor în condiții de încredere pe teme internaționale cheie, printre care se vor număra Iranul și situația din Orientul Mijlociu, precum și Ucraina.

„Ar putea fi un risc, dar nu este o realitate. Acest G7 a fost creat pentru a permite liderilor să discute în condiții de încredere cele mai importante probleme internaționale. Printre acestea se vor număra, desigur, Iranul și Orientul Mijlociu, dar și Ucraina.”

În ceea ce privește Iranul, abordările divergente au fost izbitor de evidente, în special în discuțiile purtate de reprezentanții Marei Britanii, Franței și Germaniei, care au pledat în favoarea unei soluții negociate.

Yvette Cooper, cea care ocupă funcția de ministru de interne în Marea Britanie, a declarat explicit că administrația de la Londra a optat pentru sprijinirea unor măsuri cu caracter defensiv, însă a manifestat o poziție distinctă atunci când a fost vorba despre inițiativele de natură ofensivă.

În pofida divergențelor, un acord final a fost totuși încheiat de către statele membre.
O declarație comună a fost emisă de miniștri, în care se solicită „oprire imediată a agresiunilor asupra populației civile și a infrastructurii necombatante” și se afirmă că nu există nici o justificare pentru astfel de acțiuni.

Strâmtoarea Ormuz și implicațiile sale asupra securității globale au fost subiectul unor discuții aprinse, documentul final incluzând referiri la economie și securitate.
Libertatea de navigație în această zonă strategică a fost considerată o „necesitate absolută” de către liderii reuniți, care au subliniat, de asemenea, riscurile asociate cu lanțurile de aprovizionare cu energie.