Generația Z în armată: cine sunt tinerii europeni în serviciul militar

Se crează un element div prin document.createElement și se atribuie variabilei ad. ad.id este egal cu ‘AdSense‘; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiBlogger militar rus arestat în...

Se crează un element div prin document.createElement și se atribuie variabilei ad.

ad.id este egal cu ‘AdSense‘;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiBlogger militar rus arestat în Muntenegru: amenințare și expulzare

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.top = ‘-1px’;

The script assigns a height of 1px to the ad element’s style.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3900001″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/generatia-z-in-armata-cine-sunt-tinerii-europeni-care-se-inroleaza-in-serviciul-militar-si-ce-ii-motiveaza-este-extrem-de-incitant-3900001″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

Lizzy ajunse în Lituania, iar serviciul militar nu mai părea abstract. În a doua zi, un soldat coleg a călcat pe o mină terestr

Ea se numără printre miile de tineri europeni care se orientează către uniformă, în timp ce guvernele de pe întregul continent se angajează în cea mai mare consolidare militară din ultimele decenii. Franța și Germania se numără printre cele care încearcă să își extindă forțele armate, în contextul în care războiul face ravagii în est, scrie Euractiv.

Germania aspiră la 260.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în 2035, în timp ce Franța revină după perioade de dificultăți în recrutare. În spatele acestor ținte se află mii de tineri europeni care decid personal asupra serviciului militar, carierei și securității.

Euractiv a interogat cinci soldați francezi și germani, toți sub 30 de ani – trei dintre ei profesioniști și doi rezerviști – pentru a afla motivele înrolării, avantajele pe care le-au găsit în viața militară și modul în care își imaginează poziția lor pe un continent pregătit pentru eventualitatea unui război.

Niciunul dintre participanți nu provine din familii de militari, iar serviciul militar nu a fost motivat de salariu ca principal factor de înscriere. În schimb, aceștia l-au prezentat ca pe o căutare a unui scop, a responsabilității, a aventurii și a experienței practice.

Pentru a asigura anonimatul subiecților intervievați, numele au fost modificate.

Nu este doar patriotism.

Simțul profund al datoriei motivează adesea decizia de a se alătura forțelor armate. Paul, în vârstă de 26 de ani, ocupă poziția de ofițer în Marina franceză. După absolvirea liceului, a început un program de ani de zile la școala navală franceză.

„Probabil am fost singurul din liceu care a mers la o școală militară”,

el a declarat.

Anii petrecuți în cadrul cercetașilor francezi, călătorind prin Franța în fiecare vară, au format un sentiment de patriotism și camaraderie.

El a declarat:

„Am vrut să-mi servesc țara și să iau parte la puterea pe care o reprezintă pe scena mondială”,

Însă pentru unii, considerațiile sunt mai degrabă filosofice. Pierre, în vârstă de 27 de ani, lucrează în planificarea operațiunilor de zbor pentru o escadrilă a Forțelor Aeriene Franceze. A fost mișcat de un „șoc intelectual” pe care l-a trăit la universitate.

El a observat că niciunul dintre cercurile sale sociale, în mare parte pariziene, nu se pregătea să se înroleze în forțele armate.

„Unele familii sunt chinuite de îngrijorarea pentru copiii lor care se alătură, dar această realitate era complet străină cercurilor mele sociale și familiale, foarte pariziene”, a spus el. „Mi s-a părut o lacună pe care voiam să o abordez.”

Determinantul rusesc

Conflictul din Ucraina a împins Europa într-o stare pe care unii experți și oficiali o numesc „zonă gri”, situând-o între război și pace, iar rapoartele sugerează un posibil atac rusesc înainte de sfârșitul anului 2030.

Locotenentul Elias, care activează într-un batalion de infanterie mecanizat al forțelor blindate ale Germaniei, a simțit deja îngrijorare privind Rusia mult înainte ca invazia de amploare a Ucrainei să înceapă în 2022. Această anxietate a fost declanșată de vizionarea unui documentar din 2014 care relată incursiunea Rusiei în Crimeea.

2018, după ce s-a alăturat forțelor armate prin recrutare voluntară, perioada care a precedat invazia de amploare a Rusiei în Ucraina a consolidat perspectiva lui. În timp ce Moscova a concentrat trupe la frontieră cu Ucraina la sfârșitul anului 2021, Elias a devenit tot mai sigur că Europa se află în pragul unei noi ere.

După ce a petrecut câțiva ani în izolare acasă, a ales să se alăture voluntar brigăzii germane, compusă din 4.800 de militari, care operează în permanență în Lituania și a fost deschisă vara precedentă.

Determinarea de doi ani reprezintă pentru el o provocare profesională majoră, întrucât marchează prima desfășurare pe termen lung a Armatei germane în străinătate de la Al Doilea Război Mondial până în prezent.

„M-am oferit voluntar imediat […] brigada din Lituania primește cele mai bune unități”, a declarat el.

Lizzy, care s-a alăturat voluntar în Forțele Aeriene ale Germaniei acum trei ani, înainte de a se înscrie în forțele de rezervă, se afla deja în Lituania cu câteva luni înainte ca Germania să își stabilească baza permanentă în aprilie 2025.

Zborul cu avioane în apropiere de frontieră cu Rusia a oferit o imagine mai clară a realității războiului.

Pentru cei doi, Lituania reprezintă o manifestare concretă a noii frontiere europene. Totuși, pe măsură ce continentul se mobilizează pentru un eventual atac rusesc, pericolul persistă în formă hibridă, în special în statele situate la distanță de Moscova.

Nu suntem implicați direct în conflict

Paul a declarat că nu suntem implicați direct în conflict.

Este mai degrabă o chestiune de competiție strategică

Paul a menționat că este mai degrabă o chestiune de competiție strategică.

Entuziasmul pentru aventură

Datoria în sine nu explică de ce acești tineri europeni s-au înrolat. Aproape toți au vorbit și despre ceva mai puțin politic: atracția unei vieți ieșite din comun.

În perioada facultății, Pierre a pornit o expediție de câteva luni în afara Europei, obținând astfel o perspectivă asupra unei existențe în continuă mișcare.

„A fost un fel de provocare pe care mi‑am propus‑o, în cadrul căreia am întâlnit oameni din întreaga lume”, a spus el.

În cursul călătoriei, a întâlnit și un student ofițer francez.

Și-a dat seama atunci că simțea o „nevoie puternică de a se angaja”. Deși anterior se gândea la o viață în administrația publică, o carieră în armată îi permite să nu fie blocat într-o slujbă de rutină și să lege legături puternice cu ceilalți. 

El a subliniat:

„Armata a bifat acele cerințe”

Viața militară a adus și imprevizibilitate.

„Este extrem de incitant să te confrunți cu unele dintre temerile tale și să-ți spui că le poți depăși”

Pierre a afirmat.

Paul descrie cum sentimentul de aventură îl însoțește în Marină, unde o operație de patrulare de cinci luni pe o navă fregată în America Latină îi oferă o experiență distinctă față de un job de birou.

De la instituțiile UE la exerciții de forțele armate în care se recreează atacuri teroriste.

Pentru mulți cetățeni, armata rămâne încă percepută ca o lume limitată la parade și patrule. Laura, cu 28 de ani, dorea să descopere cum arată realitățile din interior.

Un stagiu în biroul fostului comisar european pentru piața internă, Thierry Breton, unde a contribuit la dezvoltarea instrumentelor emblematice ale UE pentru susținerea industriei europene de apărare, în urma izbucnirii războiului Rusiei în Ucraina, a generat acest interes.

„Când vorbeam despre industria de apărare, mă întrebam ce înseamnă asta, de fapt, pe teren.” 

Ea a finalizat o perioadă de 10 luni de instruire în cadrul rezervaștilor Marinei și se pregătește să semneze în curând contractul de ofițer în rezervă.

„Faptul că văd oameni pe teren mi-a oferit un context vizual care mă ajută să înțeleg mult mai bine lucrurile pe care le-am făcut la serviciu”, a spus ea. 

Ea a precizat că urmărirea ordinelor marine, care se îmbarcau pe un feribot din Marsilia în timpul unui atac terorist simulat, a transformat lunile de discuții politice în realitate palpabilă.

În urma Războiului Rece, tinerii militari au înregistrat o creștere, într-o perioadă în care stabilitatea europeană era garantată.

Indiferent dacă sunt impulsionați de patriotism, curiozitate, aventură sau un simț al responsabilității, aceștia fac parte dintr-o generație care se înscrie în forțele armate ale Europa într-o perioadă în care armata redescoperă legătura cu viitorul continentului.

Începând de astăzi, o națiune membră a NATO a implementat un serviciu militar obligatoriu de 11 luni.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0