var ad = document.createElement(‘
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className primește valoarea ‘AdSense’.
Citește șiLituania cere UE să impună sancțiuni asupra cerealelor rusești: Moscova „folosește porturile și infrastructura din Europa”
ad.style.display = ‘block’;
Prin JavaScript, proprietatea position a stilului elementului ad este setată la ‘absolute’ cu instrucțiunea: ad.style.position = 'absolute';
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3874437″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/dupa-decenii-de-prudenta-germania-revolutioneaza-modul-in-care-produce-arme-a-doua-zi-dimineata-soldatii-erau-in-culmea-bucuriei-3874437″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
The New York Times spune că, în contextul intensificării amenințărilor din partea Moscovei și a diminuării sprijinului din partea Washingtonului, armata germană își reconfigurează modul de cercetare, finanțare și utilizare a armamentului secolului al XXI-lea.
Atunci când, la începutul acestui an, un roi de drone prototip a survolat un poligon militar din sudul Germaniei, acest eveniment a marcat un moment cu potențial transformator pentru forțele armate germane.
Baza, un nou centru, se afla pe un aerodrom militar reconvertit din Bavaria. Armata a deschis instalatia în acea zi din februarie, ca parte a unei inițiative menite să schimbe modul de dezvoltare a armamentului și parteneriatele asociate.
Componentele anumitor drone care au zburat peste regiune au fost concepute de un start-up tehnologic fondată cu doi ani în urmă — tipul de producător de armament neconvențional și inexperientat pe care autoritățile militare germane îl evitau de obicei.
Lukas Köstler, directorul executiv al start-up-ului SE3 Labs, a afirmat:
„Este pur și simplu o diferență uriașă”
Întreprinderea de reînarmare a Berlinului, alimentată de amenințările tot mai acerbe ale Moscovei și de scăderea progresivă a sprijinului Washingtonului, a determinat forțele armate să reexamineze metodele de cercetare, de finanțare și de utilizare a armamentului pentru războiul secolului XXI.
De-a lungul mai multor decenii, țara a colaborat lent și metodic cu producătorii tradiționali pentru a testa, pune în funcțiune și construi echipamente militare convenționale, cum ar fi tancuri, fregate și avioane de vânătoare. Armătei i-a fost interzisă utilizarea fondurilor publice de cercetare pentru dezvoltarea armelor, ceea ce reflecta dorința întregii societăți, după căderea nazismului, de a limita rolul acesteia în societate.
Armata Germania se apropie de achiziționarea unor armament de la producători de ultimă generație, care nu au fost încă supuși testărilor complete și cu care nu a existat nicio colaborare anterioară. Momentul este prea curând pentru a stabili dacă această schimbare va fi eficientă, iar nu se știe dacă Germania — la fel ca restul continentului european — rămâne în continuare insuficient pregătită pentru o nouă fază de conflict și dacă poate adapta rapid metodele sale.
În februarie 2022, acest moment a fost înregistrat.
2022 a marcat invazia Rusiei în Ucraina, iar un ombudsman parlamentar a constatat că aproape un sfert din armamentul greu al Germaniei — avioane de vânătoare și tancuri — era inoperabil, iar anumite trupe nu dispunuse de echipament esențial, precum lenjerie intimă, bocanci și stații radio. În aceeași zi, un general de rang înalt a publicat pe LinkedIn nemulțumiri privind aceste lacune, pregătind terenul pentru ca Germania să aloce miliarde în reînarmare, inclusiv prin modificarea Constituției în acest sens.
Acest demers al Germaniei evidențiază o confruntare mai largă în Europa, menită să se alinieze evoluțiilor tehnologice și tactice sporit de conflictul din Ucraina, și să reducă dependența de armamentul american în contextul unei Rusi tot mai periculoase.
Experții afirmă că capacitatea de achiziție poziționează Germania în vârful acestei transformări, deși state mai mici — cum ar fi Estonia, care împărtășește frontieră cu Rusia — se distinge în nișe particulare, precum dezvoltarea tehnologică a dronelor.
În afara continentului european, armatele globale depun eforturi asemănătoare; Statele Unite desfășoară un program echivalent de parteneriat cu întreprinderi mici din sectorul tehnologic și al dronelor.
Reorientarea planului și
„goana după aur”
Germania a adoptat măsuri pentru a întări rapid apărarea națiunii în urma invaziei Ucrainei din 2022. Bugetul a crescut și ar putea susține achiziția unui număr mai mare de armament. Totuși, listele de cumpărare păreau clasice: echipamente de armament testate și confirmate, pregătite pentru livrare – avioane de vânătoare, artilerie și tancuri pe care le puteau verifica înainte de a le comanda.
După acea perioadă, conflictul s-a transformat, obligând Germania — foarte neînțeleasă în fața acestei schimbări — să-și revizuiască strategia de apărare. Tehnologiile autonome, zborul fără pilot și sistemele de inteligență artificială au câștigat o relevanță tot mai mare. Pentru a reduce diferența, armata germană trebuie să adopte nu doar echipamente noi, ci și să modifice procesul de dezvoltare al acestora.
„Programele de înarmare la scară largă nu mai sunt suficiente”
Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a afirmat în ziua de deschidere a poligonului de testare, în februarie.
„Importanța, la fel de semnificativă și ce va crește în viitor, constă în viteza cu care armata implementează noile tehnologii.”
Acest lucru a dus la un fel de „goană după aur” în rândul start-up-urilor germane din domeniul apărării. Responsabilii cu achizițiile au fost nevoiți să găsească modalități de a cumpăra arme care se află încă în fază de dezvoltare, de la producători cu care nu colaboraseră anterior.
La începutul acestui an, parlamentarii au aprobat contracte în valoare totală de aproape un miliard de dolari pentru „muniții zburătoare de tip loitering”, un tip de dronă utilizată atât de Rusia, cât și de Ucraina, care poate rămâne în aer ore întregi până când își identifică ținta. Este genul de armă de care Armata germană nu a avut nevoie până acum, achiziționată de la un nou tip de furnizor. Trei producători de drone au obținut contractul; doi dintre ei există de mai puțin de un deceniu.
Germania lucrează și cu companii ucrainene pentru a crea armament cu rază extinsă de acțiune, menite să înlocuiască echipamentele scoase din uz de Statele Unite.
Guvernul a alocat fonduri către Fire Point, firmă ucraineană specializată în racheta „Flamingo”, având o rază de acțiune de 3.000 kilometri, superând astfel racheta americană „Tomahawk”. În Ankara, în această săptămână, Pistorius a încheiat un contract cu Ucraina pentru a lansa producția comună a unei drone cu propulsie prin reacție.
Guvernul federal a încurajat administrațiile landurilor, care supraveghează universitățile din Germania, să elimine normele care interzic utilizarea fondurilor publice de cercetare pentru proiecte cu cercetare cu dublă utilizare. Un land, Bavaria, a realizat deja acest pas. Alte landuri lucrează la această problemă.
Ce exprimă scepticii
Criticii avertizează că anumite modificări ar putea face dificilă pentru legislatori să verifice corect ce primește armata în raport cu fondurile alocate. Se alocă miliarde de euro pentru armament incomplet, care ar putea rămâne în stadiul de dezvoltare și sunt concepute de start-up-uri cu capital străin.
Pistorius a fost nevoit să solicite personal sprijinul parlamentarilor pentru a-i convinge să acorde mai mult de 300 de milioane de dolari către producția de muniții „loitering” realizate de Stark Defence, companie deținută parțial de Peter Thiel, donator al lui Trump.
În faza de testare inițială, anumite modele noi de drone au înregistrat defecte, evidențiind caracterul experimental al dezvoltării și alimentând criticile presei. Compania Stark a confirmat că dronele sale s-au prăbușit în acele teste inițiale, însă a subliniat că aceste incidente erau probleme de început care, în final, au contribuit la îmbunătățirea produselor.
Helsing a respins afirmațiile că armata ucraineană ar fi renunțat la achiziția dronelor sale din cauza unor defecte în dezvoltare, susținând că armele au demonstrat performanțe satisfăcătoare în testele efectuate.
Armata a inițiat un centru de inovare în Bavaria și lucrează la construirea unui al doilea, dedicat tehnologiei navale, pentru a se asigura că rămâne strâns implicată în dezvoltarea de noi arme.
Aici se poate observa o situație cu totul neobișnuită în cadrul armatei germane, recunoscută pentru sobrietatea ei: tineri antreprenori din start-up-uri, purtând adidași și deținând doctorate în inginerie, colaborează pe picior de egalitate cu ofițeri în uniformă. Aceștia posedă experiență în tactici militare sau în comandarea soldaților, însă ar putea să nu fie la curent cu cele mai recente inovații privind tehnologia de bruiaj GPS.
Potrivit Ministerului Apărării, la bază găzduiesc zeci de companii, însă cifrele exacte nu sunt făcute publice. Guvernul acoperă costurile dezvoltării unor noi armament de către aceste firme, chiar dacă nu garantează achiziția lor odată ce proiectele vor fi finalizate.
Emil Archambault, specialist în drone la Consiliul German pentru Relații Externe, un institut de cercetare din Berlin, susține că o colaborare strânsă generează avantaje pentru ambele părți. Start-up-urile primesc șansa de a obține contracte militare, în timp ce armata poate începe să-și adapteze strategiile în jurul acestor instrumente emergente.
„Este nevoie ca inovația atât în tactici, cât și în tehnologie să avanseze mână în mână”,
a declarat el.
Köstler, conducătorul SE3 Labs, a descoperit în urma unui test de teren efectuat recent că soldații erau confuzi de modul în care software-ul dronei afișa rețelele de longitudine și latitudine. În acea noapte, el și echipa sa au reprogramat codul în camera lor de hotel.
El a relatat că
„A doua zi dimineață, soldații erau în culmea bucuriei”
și
„Niciodată în armată nu au mai trăit o schimbare atât de rapidă.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0