Ghețarii din Himalaya se topesc de două ori mai rapid din 2000, spun experții

Viteza cu care gheţarii din regiunile Hindu Kush şi Himalaya se topesc s-a dublat începând cu anul 2000, fenomenul fiind atribuit încălzirii globale, reiese din avertismentele formulate de cercetătorii responsabili cu elaborarea a două studii, care urmează să fie date publicităţii sâmbătă, 21 martie. Informaţia a fost difuzată de către AFP şi preluată de Agerpres vineri.

Rezultatele unor investigații recente publicate de Centrul Internaţional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD), cu sediul în Kathmandu, arată că 27 de metri din grosimea gheţarilor din aceste două lanţuri muntoase s-au pierdut începând din 1975.

Articolul continuă după această întrerupere.

Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează

Pericolul nu este unul viitor, ci o criză care se înrăutățește continuu, manifestându-se prin dezastre repetate în fiecare sezon estival și musonic. Directorul ICIMOD, Pema Gyamtsho, a lansat un avertisment într-un comunicat, afirmând:

Trebuie să consolidăm monitorizarea şi să investim în adaptare acum

.
El a mai spus că situația necesită acțiuni imediate, fiind esențială îmbunătățirea capacităților de monitorizare și investiția în strategii de adaptare.

Schimbările climatice au un impact devastator asupra regiunii, provocând inundații și alunecări de teren mortale în Afganistan, Pakistan, India și Nepal în fiecare an. Aceste dezastre sunt adesea cauzate de secarea lacurilor glaciare. Potrivit unor experţi, creşterea numărului şi intensităţii acestor evenimente este strâns legată de încălzirea globală.

Potrivit informațiilor strânse de ICIMOD, 2020 a înregistrat o scădere a suprafeței ghețarilor cu 12% comparativ cu 1990, în timp ce rezervele estimate de gheață au înregistrat o reducere de 9%.

1974-1999 a înregistrat o scădere medie a gheții de 35 cm anual, însă această valoare a ajuns la 72 cm pe an după 2000, potrivit cercetătorului Mohd Farooq Azam.
Accelerarea pierderii de masă a ghețarilor se datorează încălzirii globale, fenomen care afectează grav capacitatea acestora de a se reface.

Trebuie să reducem emisiile de carbon pentru a le permite să-şi menţină ciclul natural de refacere

, a avertizat cercetătorul,
adăugând că creșterea temperaturilor înseamnă că gețarii au din ce în ce mai puțin timp pentru a-și reface masa.

Importanța monitorizării gheţarilor a fost accentuată de cercetător ca fiind o necesitate stringentă, astfel încât pericolele asociate să poată fi identificate înainte ca efectele schimbărilor climatice să devină ireversibile.
Cele două studii recente au scos în evidență această problemă, iar rezultatele lor subliniază nevoia de sisteme de monitorizare consolidate pentru a preveni consecințele nefaste ale impactului climatic.

Autorul principal al celor două studii publicate a subliniat, de asemenea, necesitatea urgentă de a consolida sistemele de monitorizare a gheţarilor pentru a permite detectarea riscurilor înainte de impactul maxim al schimbărilor climatice.

din eroare a fost sters , se va reface

Cercetătorul principal responsabil cu realizarea celor două studii a atras atenția asupra importanței vitale a consolidării sistemelor destinate monitorizării gheţarilor, în scopul depistării potențialelor pericole înainte de momentul în care schimbările climatice vor avea un impact semnificativ.

Suprafața Hindu Kush și Himalaya adăpostește a doua cea mai mare cantitate de gheață de pe Pământ, după regiunile polare, fiind vorba despre un număr imens de 63.700 de ghețari care se întind pe o suprafață de aproximativ 55.800 de kilometri pătrați.
Din acești ghețari își primesc apa cel puțin zece bazine hidrografice importante care asigură irigarea pentru întreaga regiune a Asiei.