Ghețarii elvețienilor pierd aproape 20% în cinci ani, un an catastrofal

Gheţarii elveţieni au trecut printr-un nou an „catastrofal”, pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanţ anual după 2022, conform unui studiu publicat joi.

Potrivit informațiilor furnizate de Rețeaua elvețiană de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii din Elveția au suferit încă 5,5% din volumul lor în anul curent, în urma celei mai toride verii din istorie și a unei ierni cu zăpadă redusă, anunță AFP, citată de Agerpres.

În zona ghețarului Scex Rouge, situat la aproape 3.000 m înălțime, Matthias Huss, responsabil la Glamos, privi cu tristețe peisajul înconjurător.

Citește șiRaport îngrijorător: Schimbări devastatoare în regiunea arctică şi valuri de căldură record în Marea Neagră şi Marea Mediterană

„Acest gheţar este pe cale să dispară. (…) S-ar putea să nu mai rămâne gheaţă deloc în 10 până la 15 ani”

El a declarat că în termen de 10 până la 15 ani, gheața ar putea să nu mai existe deloc

El a îndepărtat ulterior tija de aluminiu, lungă de patru metri, pusă de Glamos în centrul ghețarului. La finalul lunii iulie, aceasta era aproape invizibilă la suprafața gheții. În prezent, ea se ridică de peste 3 metri peste nivelul suprafeței.

„Nu suntem surprinşi, deoarece ştim cu ce viteză se topesc gheţarii. Dar să vezi aceşti munţi fără zăpadă, cu stâncile lor, şi aceşti gheţari întunecaţi, vestigii ale unei alte epoci, este cu adevărat ceva deosebit”, a comentat glaciologul.

2022–2026, ghețarii elvețieni s-au topit cu o viteză de peste două ori mai rapidă decât cea observată în orice altă perioadă de cinci ani până în prezent, ceea ce a condus la o pierdere de aproape 20% din volumul lor, începând din 2021.

Procesul de topire se intensifică: în anii ’90 s-a pierdut 10% din volumul de gheață, în timp ce în perioada 2016-2026 s-a pierdut 27%, potrivit măsurărilor realizate pe aproximativ zece ghețari, iar aceste date au fost extinse la întreaga colecție de aproape 1.300 de formațiuni glaciare care încă există în Elveția.

În această țară, nivelul de încălzire depășește media globală de două ori, conform MétéoSuisse.

Cele mai ridicate temperaturi din Elveţia, în lunile iunie, iulie și august, au fost înregistrate în anul 1864, marcând cea mai intensă vară din istorie. Aceste valori au înlocuit sezonul canicular din 2003, care deținea recordul până atunci.

„Vara viitoare, într-o lume cu +3 grade Celsius, ar fi cu aproximativ +3,6 grade Celsius mai caldă comparativ cu perioada de referinţă 1991-2020. În vara anului 2026, diferenţa a ajuns la +3,4 grade Celsius”, a indicat MétéoSuisse, care estimează că „într-o lume cu o încălzire de 3 grade Celsius, vara anului 2026 s-ar încadra în medie”.

În munţi, situaţia este alarmantă. Zăpada care protejează gheţarii s-a topit deja parţial în iunie şi a dispărut complet în septembrie, chiar şi la 3.500 de metri altitudine.

„În astfel de condiţii, gheţarii alpini nu au nicio şansă de supravieţuire pe termen lung”

a avertizat Glamos.

topirii marcante observate în acest an a determinat echipa de cercetare să ridice din nou stâlpii de măsurare, și anume la înălțimi mai ridicate, inclusiv cele de la cele mai înalte puncte, pentru că gheața ce le înconjura s-a topit.

Grosimea medie a gheţii în zona unora dintre gheţari a scăzut cu 2,5 până la 4 metri, iar pe limbile glaciare s-a redus uneori cu până la 10 metri în timpul verii.

Chiar dacă temperaturile au înregistrat valori mai ridicate în acest an, pierderile din 2022 nu au atins complet nivelul anterioarelor, iar numeroși ghețari au fost acoperiți cu o cantitate de zăpadă ușor superioară față de cea de acum patru ani.

În plus, în anul curent s-a acumulat mai puțin praf provenit din Sahara pe suprafața zăpezii. Astfel, radiația solară a fost reflectată în mod mai eficient, ceea ce a făcut ca o proporție mai mare a acestei energii să se întoarcă în atmosferă, în loc să fie absorbită de zăpadă.

În ciuda acestei situații, în anul acesta patru ghețari mari au înregistrat o topire mai intensă ca oricând, printre care ghețarul Rhone, unul dintre cei mai emblematici, și Aletsch, cel mai mare din Alpi.

Pe măsură ce ghețarii se retrag, temerile privind viitoarea disponibilitate a resurselor de apă se intensifică. În perioada iulie–septembrie, ghețarii au pierdut în total aproximativ 2.200 miliarde de litri de apă.

„Este greu de imaginat; această cantitate depăşeşte de peste 4 ori consumul anual de apă dulce al gospodăriilor elveţiene”

Huss a subliniat acest aspect.