var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiFamilia care a dominat Sri Lanka, lovită de anchetele anticorupție. Fosta primă-doamnă a ajuns după gratii
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3878499″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/nu-este-timp-de-pierdut-grecia-vrea-includerea-muntelui-olimp-pe-lista-patrimoniului-mondial-unesco-3878499″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Considerat în mitologia greacă locuința lui Zeus și a zeilor Olimpului, cel mai înalt munte al Greciei ar putea primi în curând una dintre cele mai prestigioase recunoașteri internaționale. După mai bine de un deceniu de la depunerea candidaturii, Muntele Olimp este analizat de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO pentru a fi inclus pe lista siturilor cu valoare universală excepțională, o decizie așteptată în cadrul reuniunii desfășurate în Coreea de Sud, anunță The Guardian.
Au trecut mai bine de patru decenii de când Evangelos Geroliolios a urcat pentru prima dată la lăcașul zeilor antici. În vârful Muntelui Olimp, pe culmea stâncoasă a celui mai înalt munte din Grecia, a simțit o uimire pură.
„Nu am uitat niciodată acel moment unic, acea senzație unică de sus, de pe tronul lui Zeus”.
Geroliolios, ocupând funcția de primar în localitatea Dion-Olympus, alocă în prezent o porție semnificativă a timpului său pentru gestionarea zonei din jurul sitului.
Conform lui Homer,
„sediul nemuritorilor”
punctul său de vârf, stâncos, este locul unde se susține că Zeus, progenitorul zeilor, își menținea curtea, și se ridică la 2.918 metri peste nivelul mării.
„Ai această senzație incredibilă de apartenență la un loc, o fuziune între mit, frumusețe și greutatea istoriei – toate acestea dorim să le împărtășim și sperăm că vor fi recunoscute la nivel internațional”, a spus el.
Autoritățile din Grecia au pus în mișcare eforturi de mult timp pentru a aduce Muntelui Olimp pe lista patrimoniului mondial UNESCO; în curând, susținătorii acestei cauze vor afla dacă situl va primi în sfârșit desemnarea dorită.
În duminică, Comitetul Patrimoniului Mondial va lansa discuția privind propunerea de nominalizare, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni, care are loc în prezent în Busan, Coreea de Sud. Această întâlnire anuală se va încheia pe 29 iulie.
În 2014, Grecia a propus pentru prima dată includerea Muntelui pe lista siturilor considerate de UNESCO ca având
„o valoare excepțională pentru umanitate”
, invocând atât importanța sa culturală, cât și cea ecologică.
“Dacă pierdem ceea ce avem, va fi o catastrofă”
1938 a marcat momentul în care regiunea a primit statutul de pădure națională, devenind prima de acest tip din țară. Acest act a servit ca un tribut pentru singularitatea reliefului, care nu se limitează la păduri verzi, ci include pajiști alpine, defileuri, râpe și izvoare, toate situate în imediata proximitate a mării.
Litochoro, orașul situat cel mai aproape de munte, se află la 3 mile (5 km) de plaje uluitoare, practic la poalele muntelui.
În urma apreciării bogăției florale și faunale, UNESCO a atribuit Muntelui Olimp statutul de rezervație a biosferei în 1981. În 2021, printr-un decret prezidențial, muntele a primit statutul de parc național, consolidând protecția mediului.
„Dar”, spune Geroliolios, „înscrierea pe lista patrimoniului mondial nu ar fi importantă doar pentru greci. Ar avea rezonanță la nivel mondial. Muntele Olimp se află la același nivel cu Partenonul și este esențial să protejăm acest mediu plin de mituri și istorie. Pentru noi, aceast lucru este alfa și omega.”
În anul precedent, comitetul a adăugat 26 de situri noi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ridicând cifra totală a siturilor la 1.428 în 170 de state. Din cele 21 de situri din Grecia, doar două au fost recunoscute ca situri mixte de patrimoniu cultural și natural.
Conform unui acord global monitorizat de UNESCO, aceste comori, printre care se găsesc monumente precum Marele Zid Chinezesc, piramidele egiptene și Taj Mahalul, sunt recunoscute instantaneu ca zone protejate.
Mai mult decât înainte, această clasificare este privită ca un scut împotriva deteriorărilor cauzate de expansiunea urbană și de fluxul turistic excesiv. În același mod ca în majoritatea regiunilor grecești, atracția muntelui a experimentat o creștere spectaculoasă în ultimul an de zece ani, atingând aproximativ 500.000 de vizitatori în anul precedent.
Se așteaptă, în mod extensiv, ca cifra respectivă să se majoreze datorită unui interes reînnoit pentru civilizația antică, în urma debutului filmului „Odiseea” al lui Christopher Nolan, lansat pe 17 iulie. Această producție blockbuster, care a înregistrat recorduri, derivată din epopeea lui Homer, a fost realizată parțial în Grecia, care a susținut și finanțarea acesteia.
Dimitris Pappas, subdirector al organizației de gestionare a Parcului Național Olimp, a afirmat:
„Ne bucurăm să avem turiști, dar un număr mai mare dintre aceștia va însemna și mai multe riscuri”
Nu există nicio îndoială că, în cazul în care zona este recunoscută ca sit al patrimoniului mondial UNESCO, acest fapt va sprijini protecția muntelui. Dacă vom pierde ceea ce deținem, rezultatul va fi o catastrofă.
Pappas a susținut că, de la distanță, principalul pericol pentru sit este incendiile din pădure, intensificate de schimbările climatice.
„Acestea ar putea fi prevenite prin alocarea unor fonduri suplimentare pentru îmbunătățirea măsurilor de protecție împotriva incendiilor, inclusiv prin curățarea potecilor și construirea de adăposturi. De asemenea, podurile peste râuri și drumurile ar putea fi modernizate.”
Siturile din patrimoniul mondial primesc asistență tehnică și suport financiar de la UNESCO, care, de asemenea, oferă consultanță specializată pentru a ajuta la conservarea monumentelor.
“Nu este doar o idee bună, ci cea mai bună idee”
Turistii care au explorat situl în săptămâna curentă au susținut că această recunoaștere nu este doar justificată, ci și că ar fi trebuit să fie realizată mai devreme.
„Nu este doar o idee bună, ci cea mai bună idee”
– a declarat entuziasmată Lenka Hotmarova, în vârstă de 62 ani, din Republica Cehă. Pot exista îmbunătățiri pe trasee, iar acestea ar ajuta la creșterea conștientizării publicului privind necesitatea conservării. Ar fi trebuit să se întâmple mai devreme.
Grecia a evidențiat, de asemenea, importanța religioasă a zonei, adăugând în dosarul de nominalizare găsirea unui sanctuar în aer liber, amplasat pe unul dintre vârfurile cele mai joase ale muntelui.
În perioada secolului al II-lea d.Hr., Plutarh, filosof și istoricul, a documentat acest loc sacru, referindu‑se la ofertele de animale aduse zeului Zeus.
Se susține că Muntele Olimp poartă cea mai înaltă capelă din lumea creștin-ortodoxă, având mănăstiri de stil bizantin și alte locuri de cult, toate ridicate pe versanții și vârfurile sale.
Rezultatul candidaturii rămâne încă incert. Se pare că organismele consultative ale ICOMOS și ale Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii au recomandat furnizarea unor detalii suplimentare, iar agenda reuniunii UNESCO din Busan indică faptul că nominalizarea va fi trimisă înapoi Greciei, prelungind astfel demersul.
Într-o perioadă în care turismul cunoaște o creștere vertiginoasă, acest lucru îl îngrijorează pe Geroliolios. „Totul ține de echilibru”, spune el. „Capacitatea de suport a muntelui Olimp a atins limita.”
El a susținut că recunoașterea Muntelui Olimp ca sit al patrimoniului mondial ar impune o responsabilitate suplimentară din partea noastră în ceea ce privește protejarea mediului, și a continuat:
„Dar chiar dacă nu vom reuși, nu avem timp de pierdut. Trebuie luate măsuri suplimentare de protecție.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0