Decizia Curții Europene de Justiție din marți a confirmat acuzațiile critice potrivit cărora guvernul Ungariei a încălcat în mod sistematic și ilegal drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+, după cum relatează Reuters și Politico.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, luată marți, a stabilit că interzicerea de către Ungaria a accesului minorilor la informații privind relațiile gay și identitatea de gen contravine legislației UE. Această decizie are drept consecință abrogarea legislației din Budapesta care interzicea accesul copiilor la conținut LGBTQ+.
Una dintre cele mai discutate decizii ale administrației Viktor Orbán a fost luată în considerare, după ce a stârnit critici care au sugerat că aceasta a fost influențată de strategiile promovate de Vladimir Putin.
Citește șiDe 33 de ori mai mult: ce prevede noua lege a amenzilor din Rusia pentru critici și comportamente considerate „periculoase”
În 2021, a fost adoptată o lege care limitează sau interzice „promovarea” relațiilor homosexuale și a schimbării de gen în conținutul media destinat minorilor. Această lege a fost introdusă de Budapesta odată cu implementarea regulamentului audiovizual al UE și a dispozițiilor sale privind protecția copiilor împotriva conținutului nociv.
Deciziile legislative restrictive luate de Ungaria cu privire la reprezentarea persoanelor LGBTQ+ au fost declarate de Curtea drept încălcări ale legislației UE și
o ingerință deosebit de gravă în exercitarea mai multor drepturi fundamentale
, după cum se menționează într-un comunicat de presă.
Expresia „O rușine” a fost rostită.
Comisia Europeană, susținută de un grup de 15 state membre și de Parlamentul European, a adus cazul în fața instanței Comisia Europeană și Parlamentul European.
a fost transformat în
în
Decizia instanței a fost influențată de sesizarea Comisiei Europene, care a beneficiat de sprijinul a 15 state membre și al Parlamentului European.
nu în
Parlamentul European și 15 state membre au sprijinit sesizarea Comisiei Europene în fața instanței.
în cele din urmă
Anterior, Comisia Europeană a adresat critici severe legislației în cauză.
În anul 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat opinii critice față de proiectul de lege maghiar, calificându-l drept „o rușine”. În urma acestei declarații, aceasta a promis să mobilizeze toate competențele Comisiei pentru protecția drepturilor cetățenilor europeni, subliniind că acestea trebuie garantate indiferent de identitatea și locuința fiecărui individ.
În pofida acestor presiuni externe, executivul condus de Viktor Orbán a perseverat în acțiunile sale. Măsuri restrictive au fost implementate anul trecut, printre care interzicerea evenimentelor de tip Pride și acordarea de către autorități a permisiunii pentru poliție de a folosi tehnologii de recunoaștere biometrică pentru a-i identifica pe organizatorii și participanții la aceste manifestații, o decizie care a escaladat tensiunile cu Uniunea Europeană.
Decizia Curții confirmă poziția exprimată anterior în documente juridice, potrivit sursei Politico.
Anterior, Ungaria a fost criticată de către consilierul juridic șef al Curții pentru abaterea sa de la standardul unei democrații constituționale, fiind acuzată că promovează o judecată de valoare discriminatorie. Critica se bazează pe faptul că normele actuale se sprijină pe o premisă conform căreia viața persoanelor gay este considerată a fi
„nu are aceeași valoare sau statut”
ca și cea a persoanelor heterosexuale.
În urma deciziei, Uniunea Europeană are acum posibilitatea de a iniția proceduri suplimentare și de a impune penalități financiare dacă Ungaria nu se aliniază la respectiva hotărâre.
Perspectivele viitorului lider al guvernului sunt prezentate într-un anumit context.
În urma victoriei obținute de partidul Tisza, condus de Peter Magyar, pe 12 aprilie, guvernul condus de Viktor Orban se confruntă acum cu ultimele etape ale mandatului său. Recent, Peter Magyar a lansat o serie de afirmații care par să indice o posibilă schimbare de strategie.
La scurt timp după triumful său în alegeri, Magyar a făcut o declarație în care a afirmat că Tisza și marea majoritate a cetățenilor maghiari care îl sprijină consideră că oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a conviețui cu partenerii lor, cu condiția să nu comită ilegalități și să nu aducă prejudicii terților. El a exprimat, de asemenea, susținere pentru evenimentele Pride, considerând că acestea sunt o expresie a
„dreptului la libertatea de întrunire”
.
El a mai spus că scopul este ca Ungaria să devină o societate unde nimeni nu este marginalizat din cauză că are opinii divergente, iubește pe cineva care nu se conformează majorității sau are convingeri neconvenționale.
COMENTARII / 0